Banca centrală a Ungariei a majorat din nou dobânda-cheie, cu 30 de puncte de bază, la 1,5%

Banca centrală a Ungariei a majorat ieri, din nou, dobânda sa de politică monetară, cu 30 de puncte de bază, la 1,5%, cel mai ridicat nivel din regiune. Decizia, aşteptată, a venit pe fondul revenirii economice puternice, a inflaţiei peste nivelul de toleranţă al băncii centrale şi al politicii fiscale expansioniste de dinainte de alegerile generale din primăvara viitoare, arată analiştii Erste Group Research într-un raport. Banca maghiară a afirmat încă din luna iunie că va "face paşi fermi, în fiecare lună, pentru a asigura stabilitatea preţurilor", aceasta fiind a treia majorare a dobânzii-cheie.

Banca Naţională a României (BNR) a rămas astfel în urmă în condiţiile unei dobânzi-cheie de 1,25%, nivel stabilit în ianuarie înainte de explozia preţurilor la energie electrică, asta deşi noi avem deficite mult mai mari decât Ungaria şi o inflaţie la fel de puternică, chit că diferită într-o anumită măsură în structură. Inflaţia în Ungaria a decelerat semnificativ în iulie pe fondul efectelor de bază, dar tendinţa de bază a preţurilor rămâne puternic ascendentă (+0,5% lună/lună inflaţia din luna iulie), de aici şi majorările operate de banca Ungariei.

În legătură cu această rămânere în urmă faţă de Ungaria, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, glumea în debutul lunii că Banca Naţională aşteaptă ca Ungaria să întreacă România la nivel de dobândă-cheie ca să reacţioneze. Isărescu argumenta că Ungaria a pornit mult mai de jos ciclul de majorare a dobânzilor, în ciuda faptului că asta înseamnă că amplitudinea mişcării de dobândă este mai mare. Banca centrală din Ungaria a început majorarea dobânzii de la un nivel de 0,6%.

În contextul riscului de supraîncălzire a economiei, banca centrală din Ungaria este aşteptată de către analişti să mai opereze încă o majorare de 30 de puncte de bază a dobânzii în luna septembrie, majorare ce ar duce dobânda la 1,8%. Analiştii anticipează că asta ar fi ultima majorare înainte de o pauză în actualul ciclu monetar.

Economia ungară a crescut cu 2,7% în ritm trimestrial în trimestrul al doilea din 2021, PIB-ul Ungariei revenind şi el peste nivelurile de dinainte de criza Covid-19. În iulie, sectorul de construcţii din Ungaria a accelerat puternic în termeni an/an, cu o creştere de 27,7% - România, Cehia şi Slovenia au avut creşteri an/an cuprinse între 8 şi 10 la sută, România fiind ţara cu cea mai bună evoluţie prin pandemie a sectorului de construcţii din ţările din regiune.

Analiştii prognozează că BNR va opera prima majorare a dobânzii-cheie în luna noiembrie, după ce inflaţia a urcat la 5% în luna iulie, iar creşterea economică trimestrială din perioada aprilie-iunie a fost uşor sub aşteptări. De menţionat, totuşi, că în următoarea perioadă sunt aşteptate noi majorări semnificative de preţuri, în special la facturile pentru gaze naturale şi energie electrică.

Un factor pozitiv pentru evoluţia preţurilor din România este totuşi corecţia preţului internaţional al barilului de ţiţei, care a scăzut cu peste 13% din finalul lunii iulie şi a atins săptămâna trecută minimele ultimelor trei luni, de unde a început să revină pe creştere săptămâna aceasta. Preţul barilului Brent se situează în general în preajma nivelului din debutul primăverii, fiind posibile ceva ieftiniri la pompă pentru preţul carburanţilor.

• Guvernatorul BNR în debutul lunii august: "Întărirea politicii monetare se face cu o anumită secvenţialitate"

Mugur Isărescu afirma, în debutul lunii august, că ciclul de scădere a dobânzilor, în România, s-a oprit, iar despre înăsprirea politicii monetare guvernatorul a spus că aceasta a început şi are loc cu o anumită secvenţialitate: mai întâi se opresc cumpărările de active, apoi urmează operaţiuni de sterilizare a excedentului de lichiditate şi un control mai strict al lichidităţilor din piaţă. BNR nu a mai cumpărat titluri de stat din aprilie, iar operaţiunile de sterilizare a surplusului de lichiditate au ajuns să fie realizate regulat.

"Înainte de a spune vor creşte dobânzile, noi am spus şi spunem şi acum: dobânzile nu mai scad. Ciclul de scădere a dobânzilor în România s-a oprit. Pe urmă vom lua şi deciziile următoare în funcţie de ce se va întâmpla şi ce vedem în Europa şi în lume. (...) Există discuţii (cu privire la o majorare de dobândă) în acest sens, eu pot să spun punctul meu de vedere: suntem foarte dependenţi de ce se întâmplă în lume. (...). Dacă în afară se vorbeşte despre o inflaţie de 5%, cred că ne putem permite şi noi o anumită flexibilizare a ţintei, să reacţionăm înţelept şi cu prudenţă", a spus Mugur Isărescu în 6 august.

BCR se aşteaptă ca viitorul ciclu de majorare a dobânzilor în România, întins şi pe anul 2022, să totalizeze creşteri de 50-75 de puncte de bază, în funcţie de conduita politicii fiscale.

"Deciziile pe termen scurt privind rata dobânzii vor depinde de răspândirea noii variante Covid, perspectivele de politică monetară ale principalelor bănci centrale, deciziile băncii naţionale din Polonia dintre cele din regiunea ECE şi evoluţia cursului de schimb, în timp ce ritmul ajustării fiscale rămâne principala incertitudine pentru perspectivele asupra ratei dobânzii pe un orizont de timp mediu/lung. Prin urmare, având în vedere profilul prognozei de inflaţie actualizat al BNR, vedem prima majorare a ratei cheie în noiembrie cu 25 puncte de bază, urmată de alte creşteri totalizând 25-50 puncte de bază în 2022, în funcţie de conduita politicii fiscale", afirmau analiştii BCR Cercetare după schimbarea de către BNR a prognozei de inflaţie.

De notat că costul de finanţare pe termen lung al guvernului (RO10Y) s-a redus săptămâna trecută la 3,67% după ce a urcat în debutul lunii, în urma actualizării prognozei asupra inflaţiei, la 3,8%.

Scăderea a venit în urma includerii într-un indice global de obligaţiuni de stat, după cum mai arată analiştii BCR: "Curba randamentelor titlurilor de stat în lei s-a aplatizat semnificativ (vineri), pe fondul scăderii randamentelor pe termen lung, după ce obligaţiunile cu scadenţa octombrie-2034 au fost incluse într-un indice de bond-uri suverane de referinţă pentru raportarea performanţei fondurilor de investiţii globale. Pe ultimele date disponibile, pentru luna iunie, procentul deţinerilor nerezidenţilor în total outstanding titluri de stat în lei a continuat să scadă la 17,9% din total de la 18,1% în luna anterioară, după ieşiri nete de 1,5 miliarde lei".

Totodată, săptămâna trecută şi în debutul acestei săptămâni leul s-a depreciat treptat astfel încât vineri cotaţia BNR a trecut de 4,93 faţă de un nivel apropiat de 4,91 în ziua de luni, 16 august. Ieri, euro/leu se tranzacţiona pe pieţele internaţionale la 4,93. În acelaşi timp, forintul maghiar a atras mai multă cerere pe fondul aşteptării de majorare a ratei de dobândă.

"Lichiditatea pieţei valutare a crescut faţă de primele săptămâni din luna august. Evoluţiile pe pieţele valutare din Europa Centrală şi de Est au fost divergente săptămâna trecută, cu o apreciere a forintului maghiar care beneficiază de întărirea politicii monetare din Ungaria şi deprecieri în cazul leului, coroanei ceheşti şi zlotului polonez. Dolarul puternic a contribuit la declinul unor monede emergente. Pentru finalul acestui an estimăm un curs de schimb de 4,98, ceea ce înseamnă că leul va păstra în linii mari acelaşi tipar de depreciere graduală în raport cu euro de aproximativ 2% pe an în termeni nominali. Principalele presiuni asupra monedei naţionale provin dinspre deficitul de cont curent mare, de aproximativ 5,8% din PIB, dat de dezechilibrul dintre exporturile şi importurile de bunuri", mai notează BCR.