BANCA CENTRALĂ CONTINUĂ CU PRUDENŢĂ CICLUL DE CREŞTERE A DOBÂNZILOR BNR a majorat dobânda cheie la 2%

• Dobânzile reale continuă să fie puternic negative • BNR: "Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, sub impactul şocurilor pe partea ofertei" • Potrivit BNR, evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o stagnare a activităţii economice în trimestrul al patrulea din 2021

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25%, la nivelul de 2% pe an, menţinerea dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% şi majorarea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3% de la 2,5%, decizii menite să contracareze avansul continuu al inflaţiei. De asemenea, BNR a decis, ieri, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 5% la valută şi păstrarea controlului "ferm" asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

BNR a decis să fie din nou mai prudentă cu mişcările la rata-cheie, în condiţiile în care analiştii din piaţă anticipau o majorare a dobânzii-cheie la 2,25% - după creşterile de 25 de puncte de bază din octombrie şi noiembrie (în noiembrie sondajul Bloomberg a indicat o aşteptare pentru o majorare de 50 de puncte de bază). De altfel, comunicatul BNR subliniază că "aceste decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini".

Majorarea ratei-cheie la 2,25% era văzută ca o acţiune mai agresivă ce ar fi venit în contextul în care majorarea mai puternică a dobânzilor are loc peste tot în regiune, iar în economiile dezvoltate se pregăteşte începutul strângerii robinetului banilor ieftini. BNR a decis însă să continue să ofere mai multă atenţie ratei facilităţii de creditare Lombard extinzând coridorul simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00% punct procentual, de la ±0,75%.

Celelalte bănci naţionale din regiunea noastră au continuat să ofere surprize majoră în ultima perioadă majorând din nou ratele-cheie de dobândă: Cehia a urcat dobânda cu 100 de puncte de bază la 3,75% în condiţiile în care prognoza inflaţionistă din Cehia presupune noi majorări de dobândă la orizont, iar Polonia a majorat dobânda-cheie în 9 decembrie şi 5 ianuarie cu câte 50 de puncte de bază ducând rata-cheie la zlot de la 1,25% în noiembrie la 2,25% în condiţiile în care inflaţia a ajuns în decembrie la 8,6%.

Pare mai clar acum că BNR nu doreşte să recurgă la "terapia de şoc" implementată în Cehia şi Polonia pentru temperarea cererii după încheierea gravei crize sanitare din toamnă şi a crizei politice, asta în condiţiile în care BNR a pornit de la un nivel mai ridicat cu dobânzile comparativ cu ţările vecine. Oficiali ai BNR au indicat în ultimele luni că riscul inflaţionist este foarte ridicat având în vedere că inflaţia este determinată de un grup restrâns de factori - însă cu influenţe foarte mari - care ies din afara sferei de control a BNR, context în care intervenţii prea în forţă ale politicii monetare împotriva acestor cauze ar putea să fie contraproductive, adică să influenţeze negativ creşterea economică.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei "va creşte probabil gradual în următoarele luni, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, depăşind valorile evidenţiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021".

Comunicatul băncii centrale cu deciziile de politică monetară arată că "evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021".

"Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării şi compensării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, depăşind uşor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creşterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influenţele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină şi motorină, şi într-o mai mică măsură din majorarea preţurilor LFO. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie şi la 4,3 la sută în noiembrie. Evoluţia reflectă efectele creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecţie contra infecţiei cu coronavirus, toate potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate", precizează BNR în comunicat.

• BNR: "Determinante pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt majorările mai ample de preţuri anticipate a fi consemnate de energia electrică şi gazele naturale"

Potrivit BNR, "determinante pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt majorările mai ample de preţuri anticipate a fi consemnate de energia electrică şi gazele naturale - chiar şi în contextul aplicării măsurilor de compensare şi plafonare -, precum şi de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare".

"Impactul acestora este de natură să amplifice şi să prelungească mai mult deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor la energie, dar şi să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste", se mai arată în comunicatul BNR.

Banca centrală mai arată că incertitudini semnificative rămân totuşi asociate efectelor măsurilor temporare de compensare şi plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, precum şi modului de evaluare şi de includere a acestora în calculul IPC.

"Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din situaţia blocajelor în lanţurile globale de producţie şi aprovizionare. În acelaşi timp, evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor, cel puţin pe termen scurt, în contextul tendinţei de extindere la nivel naţional a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum şi al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar şi prin potenţialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare", se arată în comunicatul BNR.

Amintim că inflaţia (IPC) a accelerat puternic în ultimele luni, în condiţiile crizei preţurilor din energie, iar în octombrie a fost consemnată a doua cea mai mare creştere anuală a IPC din ultimii zece ani, o rată mai mare fiind înregistrată în septembrie 2018. Totodată, rata CORE a inflaţiei a accelerat cu 0,3% la 4,3%, iar per total toate estimările anterioare ale BNR au fost depăşite de realitatea creşterilor de preţuri din economie.

Având în vedere probabila accelerare a inflaţiei CORE în decembrie şi primele luni din acest an şi invalidarea prognozelor BNR întărirea condiţiilor monetare este mai mult decât bine-venită. Rămâne de văzut cât de problematică pentru aceste majorări de dobândă va fi dinamica economică în încetinire, mai ales în acest puseu inflaţionist încă persistent şi în condiţiile unui posibil val cinci al pandemiei care să readucă restricţii mai stricte în economie.

Analiştii se aşteaptă în general ca rata Lombard să devină rata relevantă a politicii monetare în 2022 pe măsură ce BNR va controla şi mai strict lichiditatea. BNR este aşteptat să devină din nou creditor net în raport cu sistemul bancar într-o măsură mai permanentă, similar cu situaţia din mare parte din 2020.