"Banca Mondială" critică lipsa de transparenţă şi instabilitatea din piaţa de capital

• "Banca Mondială" critică instabilitatea legislaţiei, lipsa raportărilor din piaţa de capital şi faptul că CNVM nu poate supraveghea în condiţii optime operaţiunile derulate pe piaţă

Acţionarii minoritari reprezentaţi de "Asociaţia Acţionarilor din România" au atras atenţia deputaţilor asupra concluziilor Raportului "Băncii Mondiale" din luna iunie 2004, cu privire la piaţa noastră de capital, ca să le aibă în vedere în momentul în care legea pieţei de capital va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

Potrivit capitolului de "servicii financiare non bancare" din cadrul Raportului, piaţa de capital a fost subiectul mai multor modificări legislative, numai în 2002 fiind emise cinci ordonanţe de urgenţă, fiecare afectînd echilibrul dintre interesele diverselor categorii de acţionari. Raportul "Băncii Mondiale" face referire la faptul că, în ţara noastră, încă mai sînt încălcate drepturile acţionarilor minoritari, raportarea financiară este slabă, iar CNVM nu are suficiente resurse şi personal pregătit ca să monitorizeze în mod adecvat activităţile şi practicile de afaceri din piaţa de capital.

Legea pieţei de capital s-a discutat ieri în cadrul unei comisii mixte, formată din comisia de privatizare, comisia economică şi cea pentru buget-finanţe şi bănci. Deşi iniţial, legea trebuia discutată doar în cadrul comisiei de buget-finanţe, ieri şi-au anunţat interesul şi celelalte două comisii.

În timp ce amendamentele formulate de Asociaţia Acţionarilor nu au fost luate în considerare de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi de Senat, cele ale "Consiliului Investitorilor Străini" (CIS) au fost acceptate, în condiţiile în care pe piaţa organizată mai sînt listate doar trei societăţi care au ca acţionari membri ai CIS (BRD, "Oţelinox" Tîrgovişte şi "Ductil" Buzău).

• Anexa 5: Servicii financiare non-bancare

..."Piaţa de capital în România este disproporţionat de mică, în mare parte ca o consecinţă a lipsei de încredere a investitorilor cauzată de următoarele elemente:

- Colapsul a două mari fonduri mutuale de investiţii - SAFI (1996) şi FNI (2000). În 1996, un fond mutual de investiţii a intrat în faliment după ce CNVM-ul a cerut reevaluarea activelor nete ale portofoliului, folosind o nouă metodă de evaluare. Reevaluarea a generat o criză a încrederii investitorilor, ducînd la o cădere a fondulului. Apoi, în anul 2000, Fondul Naţional de Investiţii (FNI), care era un fond deschis de investiţii, cu peste 300.000 de investitori şi 150 de milioane de dolari active, a suferit de asemenea din cauza suspiciunilor referitoare la supraevaluarea activelor acestui fond.

- Piaţa de capital a fost subiectul frecventelor modificări legislative, mărind incertitudinea. Numai în 2002 au fost emise cinci ordonanţe de urgenţă, fiecare dintre ele afectînd balanţa dintre interesele diverselor categorii de acţionari. Urmînd falimentului din anul 2000 al FNI-ului, o serie de reforme au fost iniţiate pentru a întări regulile şi supravegherea pieţei de capital şi pentru a mări transparenţa. În 2002, o nouă lege din domeniul pieţei de capital a fost emisă şi privea organizarea CNVM. (Legea nr. 514/2002); apoi a fost aprobată legea privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate (Legea 525/2002), privind organismele de plasament colectiv în valorile mobiliare (Legea 513/2002), privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate (Legea 512/2002). Oricum, în efortul de a se conforma directivelor Uniunii Europene, CNVM a iniţiat un alt proiect legislativ, pentru a combina aceste legi într-o singură lege a pieţei de capital.

- Protecţia investitorilor care nu au posibilitatea de a controla managementul companiilor este insuficientă (investitorii externi). În România încă se întîlnesc importante forme de abuzuri ale drepturilor acţionarilor minoritari incluzînd diluarea participaţiei acţionarilor minoritari prin măriri de capital fără reevaluarea prealabilă a activelor existente, alocări abuzive de profit (inclusiv transferuri de profit în afara companiilor), întîrzieri în plata dividendelor, transferuri frauduloase ale activelor companiilor către terţi, acces limitat la informaţii.

- Guvernanţa corporativă este slabită de existenţa statului în acţionariatul companiilor. APAPS deţine acţiuni în aproximativ 90% din companiile tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti sau Rasdaq.

- Raportarea financiară este slabă. În timp ce standardele internaţionale de contabilitate vor fi în curînd obligatorii pentru toate societăţile deţinute public (şi toate instituţiile financiare), Ministerul Finanţelor Publice a elaborat instrucţiuni anuale care pentru 2002 impun aplicarea standardelor cu excepţia standarului IAS 29, - Raportarea financiară pentru economii hiperinflaţioniste. Neaplicarea acestui standard poate determina abuzuri de guvernanţă corporativă atunci cînd aporturile în natură (evaluate la preţuri de piaţă curente) sînt folosite pentru a majora capitalul social. Rezultatul este că acţionarii existenţi pot să-şi vadă participaţiile diluate în mod nejustificat.

- În timp ce supravegherea pieţei s-a îmbunătăţit, CNVM trebuie să se întărească în această direcţie. CNVM încă nu are suficiente resurse şi personal pregătit pentru a monitoriza în mod adecvat activităţile şi practicile de afaceri din piaţa de capital".

Graţiela Iordache, directorul executiv al "Asociaţiei Acţionarilor din România", consideră că sub pretextul directivelor europene, s-a ajuns la o lege care frînează dezvoltarea pieţei de capital.

Acţionarii minoritari au solicitat deputaţilor modificarea legii pieţei de capital în sensul introducerii unui regim de raportare şi transparenţă menit să protejeze interesele micilor acţionari din societăţile care sînt şi vor mai fi delistate, introducerea unui regim de sancţionare a administratorilor şi nu a societăţilor (pentru că, altfel, sînt afectaţi acţionarii), majorările de capital şi ofertele publice să ţină cont de valoarea reală a societăţilor. Graţiela Iordache a mai precizat că alte amendamente vizează înlăturarea excepţiilor de la lege.

Trebuie precizat, însă, că solicitarea referitoare la raportarea pe care ar trebui să o realizeze societăţile delistate, de tip închis, este controversată, întrucît, acţionarii din aceste societăţi au avut posibilitatea să îşi vîndă acţiunile atunci cînd acţionarul majoritar a lansat ofertă publică de preluare a restului de acţiuni din piaţă.