Banca Mondială estimează o frânare a economiei ţării noastre din cauza războiului din Ucraina. Am putea avea o creştere de numai 1,9% în acest an, în condiţiile în care estimarea era de 4,3 în ianuarie, notează Digi.
Banca Mondială a modificat prognoza de creştere economică pentru România, la 1,9% pentru acest an, de la estimarea din ianuarie de 4,3%, conform unui raport care analizează efectele războiului din Ucraina asupra economiilor Europei de Est.
Instituţia a majorat în schimb creşterea PIB din 2023 la 4,1%, de la estimarea de 3,8% din ianuarie.
România ar urma să înregistreze o inflaţie de 9,8% în acest an şi 5,3% anul viitor, mai arată raportul.
Raportul menţionează că forţa economiei ţării va depinde de evoluţia noilor variante ale COVID-19 şi de războiul din regiune.
Capacitatea ţării noastre de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru o dezvoltare durabilă şi ecologică. Presiunile asupra inflaţiei din partea sectorului energetic şi a pieţelor alimentare pun la încercare redresarea şi necesită acţiuni echilibrate din partea BNR. O reducere substanţială a deficitului fiscal în 2022 este improbabilă, pentru că guvernul va trebui să susţină redresarea economică, susţinând în acelaşi timp şi stabilizarea macroeconomică. Pe termen mediu, deficitul va urma o tendinţă descendentă, dar este probabil să rămână peste 3 la sută din PIB.
Creşterea preţurilor alimentelor şi energiei, precum şi scăderea remitenţelor ar putea însemna o redresare mai îndelungată pentru segmentele vulnerabile ale populaţiei.
Un război prelungit în Ucraina ar putea să conducă la o accentuare a sărăciei pe termen scurt, arată raportul Băncii Mondiale. Pe plan regional, raportul estimează că economia Ucrainei se va contracta probabil cu 45,1% în acest an, în condiţiile în care invazia Rusiei a închis companii, a redus exporturile şi a făcut imposibilă activitatea economică în zone mari ale ţării.
De asemenea, Banca Mondială a prognozat că PIB-ul Rusiei în 2022 va scădea cu 11,2% din cauza sancţiunilor impuse de Statele Unite şi aliaţii săi occidentali asupra băncilor, întreprinderilor de stat şi altor instituţii din Rusia.
Raportul "War in the Region" apreciază că regiunea Europei de Est, care cuprinde Ucraina, Belarus şi Moldova, ar urma să înregistreze o contracţie a PIB-ului de 30,7% în acest an, din cauza şocurilor provocate de război şi a întreruperii comerţului.
În 2022, creşterea în regiunea Europei Centrale, care cuprinde Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia şi România, va fi redusă la 3,5%, de la 4,7% anterior, din cauza afluxului de refugiaţi, a creşterii preţurilor materiilor prime şi a deteriorării încrederii care afectează cererea.
Banca Mondială a transmis că războiul a făcut imposibilă activitatea economică în multe zone. Estimările privind pagubele infrastructurii, care depăşeau 100 de miliarde de dolari până la începutul lunii martie - aproximativ două treimi din PIB-ul Ucrainei din 2019 - sunt mult depăşite "deoarece războiul a continuat şi a provocat daune suplimentare".
Banca Mondială a declarat că amploarea contracţiei din Ucraina este "supusă unui grad ridicat de incertitudine" legată de durata şi intensitatea războiului.
Un scenariu negativ din raport, care reflectă şocuri suplimentare ale preţurilor la mărfuri şi o pierdere a încrederii pe piaţa financiară declanşată de o escaladare a războiului, ar putea duce la o contracţie de 75% a PIB-ului Ucrainei şi de 20% a producţiei Rusiei.