Banca Mondială: Investiţiile în energie şi combaterea schimbărilor climatice vor tripla PIB-ul României în anul 2050

Produsul Intern Brut al ţării noastre s-ar putea tripla până în anul 2050, dacă autorităţile centrale ar adopta măsuri care să diminueze schimbările climatice şi care să reducă emisiile de carbon, se arată în Raportul de ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD) publicat ieri de Banca Mondială (BM).

Pentru atingerea acestui obiectiv, experţii Băncii Mondiale susţin în documentul citat că avem nevoie de investiţii de aproape 356 miliarde de dolari până în 2050, echivalentul a aproximativ 3% din PIB. Raportul întocmit de Banca Mondială oferă şi o modelare macroeconomică pentru ţara noastră, din care reţinem că PIB poate creşte constant până în anul 2050, cu condiţia implementării unor reforme structurale în economie, reforme care va ridica nivelul de trai din România la media Uniunii Europene.

Documentul subliniază că ţara noastră se confruntă cu vulnerabilitate la schimbările climatice, mai ales în ceea ce priveşte inundaţiile şi seceta, şi că economia românească este intens bazată pe cărbune, cu un consum mediu de energie de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene (UE).

Marina Wes, country manager din partea Băncii Mondiale a afirmat: "În timp ce provocările legate de realizarea decarbonizării sunt considerabile, printr-un mix adecvat de reforme structurale, sociale şi economice şi investiţii eficace susţinute din fonduri publice, private şi europene, România îşi poate creşte nivelul de trai, atingându-şi în acelaşi timp obiectivele climatice".

Raportul citat mai arată că ţara noastră este pe cale să îşi atingă obiectivul pentru anul 2030 de reducere a emisiilor de carbon cu 55% faţă de nivelul din 1990.

Conform datelor centralizate în analiza efectuată de Banca Mondială, se observă că România a reuşit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 53% în perioada 1990 - 2018. Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050, va fi necesară o acţiune coordonată, finanţare semnificativă şi decizii politice eficiente. Raportul menţionează că suma estimată pentru investiţiile necesare doar în dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat se ridică la 356 de miliarde de dolari până în 2050, echivalent cu aproximativ 3% din produsul intern brut cumulat al ţării în aceeaşi perioadă.

Experţii subliniază importanţa tranziţiei energetice, având în vedere că peste 70% din consumul total de energie al României se bazează în prezent pe combustibilii fosili. În acest context, sectorul energetic, care include generarea de energie electrică, încălzirea, transportul şi producţia, contribuie cu 66% la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din România. Acesta este urmat de agricultură cu 17% şi industrie cu 12%.

Documentul citat arată: "Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde şi bazat pe energie electrică regenerabilă nu creşte substanţial nevoile de investiţii. Creşterea eficienţei energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidenţiată ca o investiţie esenţială".

Raportul Băncii Mondiale oferă o cale sugerată către neutralitate climatică până în anul 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic. Acestea includ: decarbonizarea sectorului transporturilor, optimizarea utilizării resurselor de apă, precum şi investiţia în capitalul uman şi în competenţe.

• Klaus Iohannis: "Raportul subliniază că persoanele deja defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt mai expuse riscurilor climatice"

În contextul lansării acestui raport, la Palatul Cotroceni preşedintele Klaus Iohannis a fost organizat evenimentul "Schimbări climatice şi dezvoltare: perspective pentru România".

În cadrul acestui eveniment, în alocuţiunea rostită preşedintele Klaus Iohannis a spus: "Efectele acestor schimbări climatice devin tot mai evidente şi mai acute pentru cetăţenii României, fie că este vorba de valuri de căldură care îşi pun amprenta asupra sănătăţii, de fenomenul de secetă, cu impact negativ în economie, sau de furtuni violente care distrug bunuri şi pun în pericol vieţile oamenilor. Răspundem provocărilor climatice prin măsuri de adaptare la noile realităţi, dar şi prin măsuri de atenuare, adică prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. România este parte a proceselor internaţionale de tranziţie climatică, ce vor aduce inevitabil modificări importante în numeroase sectoare ale vieţii şi activităţii noastre".

Referitor la raportul întocmit de experţii Băncii Mondiale, preşedintele Iohannis a precizat: "Una dintre concluziile-cheie ale Raportului arată că în cazul României există potenţial pentru a îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii cetăţenilor noştri şi, în acelaşi timp, pentru a parcurge procesul decarbonizării, necesar atingerii neutralităţii climatice. Raportul avansează o serie de recomandări care se aliniază cu direcţiile pe care şi eu le-am susţinut şi promovat la nivel naţional şi internaţional în ceea ce priveşte abordarea problematicii schimbărilor climatice. De exemplu, raportul subliniază că persoanele deja defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt mai expuse riscurilor climatice şi mai puţin reziliente în faţa acestora, atât în România, cât şi la nivel internaţional. Măsurile care vizează transformările climatice servesc interesului tuturor, iar costurile inacţiunii sau acţiunii amânate sunt enorme. Prin urmare, trebuie să creăm instrumente financiare şi sociale noi, care să se concentreze mai eficient asupra cetăţenilor cu grad ridicat de vulnerabilitate în contextul schimbărilor climatice. Totodată, consolidarea resursei umane prin educaţie şi prin dezvoltare de competenţe devine esenţială pentru o tranziţie verde de succes, de care să beneficieze întreaga societate. Raportul indică modurile în care putem reconcilia acţiunea climatică cu dezvoltarea socială şi economică a ţării noastre prin investiţii, dezvoltarea de industrii verzi şi integrarea în lanţuri valorice globale verzi. Sunt evidenţiate, de asemenea, domenii în care România are un avantaj competitiv, extinzând astfel experienţa şi cunoştinţele la nivel naţional în aceste zone".

• Recomandare BM: Mediul privat, sprijinit pentru sporirea investiţiilor în domeniul energetic

La finalul documentului citat, experţii Băncii Mondiale ne fac mai multe recomandări pe şapte domenii de intervenţie: electrificare şi schimbarea combustibililor, eficienţă energetică, managementul resurselor de apă, protejarea capitalului uman, accelerarea decarbonizării în domeniul transporturilor, reducerea stimulentelor prin tarifarea eficientă a carbonului, colaborarea inter-instituţională.

De exemplu, în domeniul electrificării experţii Băncii Mondiale susţin că este nevoie de investiţii sporite în generarea de energie regenerabilă, mai ales în sectorul privat, pentru a ajunge în anul 2030 la o suplimentare a capacităţilor de producţie cu 2.240 MW în zona eoliană şi 3.640 MW în zona energiei solare. Sursa citată arată că stimularea investiţiilor din sectorul privat în acest sector necesită eficientizarea proceselor administrative pentru instalarea de noi capacităţi regenerabile, creşterea conectivităţii prin consolidarea urgentă a infrastructurii de transport, atât la nivel naţional (în special între zona de est a ţării şi Bucureşti) cât şi la nivel internaţional (accelerarea construcţiei de interconexiuni internaţionale), pentru a reduce timpii de conexiune şi a creşte predictibilitatea. Specialiştii Băncii Mondiale solicită limitarea participării companiilor de stat în proiectele din domeniul hidroenergetic şi al energiei nucleare, creşterea concurenţei pe piaţa angro prin adăugarea de garanţii - stabilirea unei case de compensare - şi creşterea lichidităţii şi a transparenţei prin eliminarea obligaţiei producătorilor de energie electrică de a vinde cel puţin 70% din energia disponibilă pe care o produc prin contracte bilaterale, întărirea concurenţei pe piaţa de echilibrare a energiei electrice prin reducerea concentraţiei actuale ridicate a pieţei şi creşterea transparenţei, prin ridicarea barierelor de intrare pentru noii concurenţi, etc.,inclusiv înlăturarea plafonării preţului la energie.

În ceea ce priveşte eficienţa energetică, raportul arată că ritmul anual de renovare a fondului de clădiri trebuie să crească de la 0,5% la 3,4% şi să fie mobilizate investiţii de peste 1,6 miliarde euro pe an, din care peste 1 miliard de euro pe an să reprezinte investiţii private.

În ceea ce priveşte transportul, raportul întocmit de Banca Mondială ne recomandă promovarea trecerii la moduri de transport cu emisii reduse de carbon. Pentru transportul de marfă, este necesară intensificarea reînnoirii infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, acordând prioritate investiţiilor care se reflectă cu adevărat în îmbunătăţirea performanţei sectorului, precum şi o mai bună egalizare a condiţiilor de concurenţă între transportul rutier şi cel feroviar, respectând ţinta din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de trecere de 10% a transportului de mărfuri de pe rutier pe calea ferată până în 2026 şi majorarea acestui procent la 25% până în anul 2050.

Legat de transportul de persoane şi transportul în comun, sursa citată arată că electromobilitatea şi transportul intermodal trebuie să fie prioritizate în investiţiile efectuate în acest domeniu în zonele urbane.

Pentru atingerea ţintelor de electromobilitate, experţii Băncii Mondiale susţin că este nevoie ca statul să acorde stimulente financiare companiilor pentru schimbarea flotei auto existente şi care foloseşte combustibili fosili, cu o flotă electrică, chiar şi de provenienţă second-hand.