BANCA MONDIALĂ: "Ritmul de creştere economică a încetinit la 3,1%, anul trecut, în Europa şi Asia Centrală"

Ritmul de creştere economică a încetinit la 3,1%, anul trecut, în Europa şi Asia Centrală şi se estimează că va ajunge la 2,1% în 2019, în contextul încetinirii creşterii economice globale şi al perspectivelor incerte, potrivit documentului "Noutăţi economice pentru Europa şi Asia Centrală" (Economic Update for Europe and Central Asia) al Băncii Mondiale, dat publicităţii vineri.

Potrivit Băncii Mondiale, creşterea economică în ţările din regiune a variat, iar evoluţia pozitivă a datelor privind PIB-ul Rusiei, cea mai mare economie din regiune, a contribuit mult la creşterea regională, împreună cu creşterea accelerată din Albania, Ungaria, Polonia şi Serbia.

Între timp, Turcia a înregistrat o încetinire considerabilă, declanşată de presiunile de pe piaţa financiară şi asupra monedei - creşterea este estimată la 1% pentru anul curent, consemnând un declin major faţă de 7,4% în 2017, a mai transmis instituţia.

Cyril Muller, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a declarat: "Europa şi Asia Centrală sunt vulnerabile în faţa incertitudinilor globale şi se confruntă cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv îmbătrânirea populaţiei, declinul productivităţii, scăderea investiţiilor şi schimbările climatice. Vestea bună este că sunt disponibile diverse opţiuni de politici pentru accelerarea creşterii şi gestionarea acestor provocări. Ţările ar trebui să elimine decalajele în materie de investiţii, să îmbunătăţească guvernarea, să participe mai mult la lanţurile valorice globale şi să se asigure că mai multe persoane au acces la servicii financiare, inclusiv la conturi bancare şi plăţi digitale".

Documentul mai arată că creşterea regională este aşteptată să continue modest în perioada 2020-2021, deoarece revenirea treptată anticipată a Turciei va compensa activitatea moderată din Europa Centrală, dar cu toate acestea, provocările pe termen lung din regiune rămân semnificative.

Ponderea populaţiei aflată la vârsta activă în regiune a scăzut dramatic, în mare parte ca urmare a declinului ratei de fertilitate din anii 1990, iar productivitatea s-a diminuat la 0,8% pe an între 2013 şi 2017, au mai spus reprezentanţii Băncii Mondiale, potrivit cărora creşterea investiţiilor a încetinit rapid, de la o medie de peste 15% cu cinci ani înainte de criza financiară globală la o medie de 1,6% în perioada 2014-2018.

Alte zone din regiune - în special Asia Centrală şi Balcanii de Vest - sunt extrem de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, precum seceta, inundaţiile şi dezastrele naturale mai frecvente, au mai precizat aceştia.

Raportul indică faptul că incluziunea financiară poate să ajute ţările din Europa şi Asia Centrală să gestioneze aceste provocări, deoarece accesul la serviciile financiare facilitează inves­tiţia oamenilor în sănătatea, educaţia şi afacerile acestora, promovând astfel dezvoltarea şi reducând sărăcia.

Asli Demirguç-Kunt, economist şef pentru Europa şi Asia Centrală al Băncii Mondiale, a afirmat: "Incluziunea financiară poate ajuta accelerarea creşterii economice şi poate juca un rol important în gestionarea multor provocări pe termen lung ale regiunii. Deţinerea unui cont este primul pas către un sistem financiar formal, făcând mai uşoară încasarea salariului, primirea banilor de la prieteni şi familie şi colectarea plăţilor guvernamentale. De asemenea, încurajează economiile şi creditarea. În ţările emergente din Europa şi Asia Centrală, ponderea populaţiei care deţine un cont a crescut de la 45% în 2011 la 65% în 2017, ceea ce reprezintă o tendinţă promiţătoare. Dar, mai sunt multe de făcut în majoritatea ţărilor".

Conform Băncii Mondiale, în 2017, aproximativ 116 milioane de adulţi din regiunea Europa şi Asia Centrală nu aveau un cont bancar, cei mai mulţi trăind în Rusia, Turcia, Uzbekistan, Ucraina şi România.

Documentul citat mai notează: "Lipsa accesului la serviciile bancare este asociată, de obicei, cu lipsa participării la forţa de muncă, nivelurile scăzute de educaţie şi apartenenţa la cele 40% cele mai sărace din populaţie. Lipsa încrederii în instituţiile financiare reprezintă o preocupare majoră a oamenilor, fiind asociată nivelurilor scăzute de economii formale şi prevalenţei împrumuturilor informale în întreaga regiune. De asemenea, persistă disparitatea de gen în ceea ce priveşte deţinerea unui cont: femeile reprezintă 58% dintre adulţii care nu au acces la servicii bancare din regiune".

Pentru a creşte semnificativ numărul de deţinători de conturi bancare din regiune, raportul argumentează că guvernele pot să joace un rol esenţial prin mutarea plăţilor obişnuite în conturile bancare.

Aceste plăţi ar include salariile lucrătorilor din sectorul public, distribuirea pensiilor publice, a plăţilor agricole şi a prestaţiilor sociale către persoanele respective, au mai menţionat reprezentanţii Băncii Mondiale, instituţie conform căreia progresul tehnologiei digitale şi utilizarea la un nivel mai mare a telefoanelor mobile prezintă, de asemenea, oportunităţi majore pentru guverne de a extinde incluziunea financiară, de a elimina disparităţile de gen şi a impulsiona creşterea economică a ţărilor din regiune.