Creşterea produsului intern brut peste nivelul potenţial al economiei va determina o majorare a deficitului de cont curent al ţării noastre şi în acest an, relatează Banca Mondială, într-un raport recent privind adaptarea ţărilor europene la criza internaţională.
Dan Bucşa, economist-şef în cadrul Bancpost, este de părere că semnalul pozitiv privind deficitul de cont curent este posibila încheiere a perioadei în care acesta a crescut ca procent în PIB. Totuşi, domnia sa nu întrevede, pe termen scurt, o reducere substanţială a dezechilibrului extern, din cauză că cererea internă creşte încă foarte puternic (alimentată de mărirea veniturilor şi de necesarul de investiţii) şi o parte importantă este satisfacută din importuri. În acelaşi timp, exporturile ar putea creşte mai repede doar dacă firmele străine care au realizat (sau vor realiza) investiţii productive importante vor începe să-şi vândă produsele în străinătate. În plus, Dan Bucşa apreciază că, atât timp cât deficitul de cont curent nu este acoperit în totalitate prin investiţii străine directe, există pericolul unei corecţii bruşte.
Otilia Ciotău, economist şef la Piraeus Bank, susţine: "Pentru îmbunătaţirea situaţiei deficitului comercial, care este principala cauză a deficitului de cont curent, putem miza, într-un scenariu optimist, pe o continuare a situaţiei în care dinamica exporturilor o depăşeşte pe cea a importurilor, în special în cazul în care evoluţia cursului de schimb nu va împiedica acest lucru". Domnia sa a mai adăugat: "Dată fiind încetinirea creşterii economice din ţările dezvoltate, un scenariu mai probabil este cel în care exporturile României vor pierde din avânt, în timp ce importurile vor păstra un ritm alert de creştere."
Turbulenţele financiare existente la nivel internaţional şi înăsprirea măsurilor bancare privind creditele au determinat o scădere a creditului bancar în majoritatea ţărilor europene, excepţie făcând România şi Bulgaria, unde ritmul de creştere anual se menţine la peste 50%, în termeni reali.
Dan Bucşa consideră că una dintre frânele pentru creditare ar putea fi disponibilitatea mai mică a băncilor de a acorda credite, ca urmare a diminuării fondurilor intra-grup, a măririi decalajului dintre credite şi depozite şi a atingerii limitei de expunere faţă de anumite sectoare (de exemplu, cel imobiliar). O altă măsură, în opinia domniei sale, ar fi creşterea ratelor doânzilor la creditele în lei, posibila introducere de către Banca Naţională a unor norme de limitare a creditării în valută, în special a creditului de consum. Ca o concluzie, economistul Bancpost consideră că viteza de creştere a creditului va încetini, în termeni reali, ajungând la mai puţin de 50% în 2008.
Creşterea economică din ultima perioadă a determinat o scădere cu 6% a şomajului în majoritatea ţărilor Uniunii Europene. Mai mult, şomajul în rândul muncitorilor mai în vârstă a scăzut substanţial, ceea ce a determinat o creştere a standardelor de viaţă din regiune.
Această scădere a ratei şomajului, precum şi migraţia puternică au fost factori determinanţi în ceşterea inflaţiei, menţionează raportul Băncii Mondiale, România fiind printre ţările care au avut creşteri mari în ceea ce priveşte forţa de muncă.
Potrivit documentului, creşterea ofertei de muncă şi a productivităţii vor avea un rol important pentru a asigura sustenabilitatea convergenţei în cadrul Uniunii Europene. Totdată, Banca Mondială recunoaşte că este una dintre marile provocări ale ţărilor europene deoarece nivelul migraţiei este încă ridicat pentru ţări ca România şi Bulgaria.
Dan Bucşa susţine că ţara noastră are costuri reduse cu forţa de muncă, dar şi cea mai rapidă creştere a acestora dintre toate ţările nou-intrate în UE. O fiscalitate clară şi neîmpovărătoare, precum şi o infrastructură de transport corespunzătoare ar atrage investiţii importante în România, dincolo de momentul în care costurile cu forţa de muncă nu vor mai fi la fel de atrăgătoare, apreciază economistul Bancpost.