Banca Mondială şi-a redus marţi previziunile privind creşterea economică în Statele Unite, zona euro şi China

Banca Mondială şi-a redus marţi previziunile privind creşterea economică în Statele Unite, zona euro şi China şi a avertizat că nivelurile ridicate ale datoriilor, creşterea inegalităţii veniturilor şi noile variante de coronavirus ameninţă redresarea economiilor în curs de dezvoltare, informează news.ro.

Instituţia financiară anticipează că creşterea globală va încetini "în mod semnificativ", la 4,1%, în 2022, de la 5,5% anul trecut, şi va încetini în continuare la 3,2% în 2023, pe măsură ce cererea va scădea, iar guvernele vor retrage sprijinul fiscal şi monetar masiv oferit la începutul pandemiei.

Prognozele pentru 2021 şi 2022, primele ale unei mari instituţii internaţionale, sunt cu 0,2 puncte procentuale mai mici decât în ​​raportul Global Economic Prospects publicat de bancă în iunie şi ar putea fi revizuite şi mai mult dacă varianta Omicron va persista.

De asemenea, este de aşteptat şi ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) să îşi reducă previziunile de creştere în actualizarea sa din 25 ianuarie.

Cea mai recentă prognoză semestrială a băncii a menţionat o redresare puternică a activităţii economice în economiile avansate şi în curs de dezvoltare în 2021, după contracţiile din 2020, dar a avertizat că inflaţia de lungă durată, problemele continue ale lanţului de aprovizionare şi ale forţei de muncă şi noile variante de coronavirus ar putea diminua creşterea la nivel mondial.

"Ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu probleme grave pe termen lung legate de ratele mai scăzute de vaccinare, politicile macro globale şi povara datoriei", a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, reporterilor, invocând înrăutăţiri îngrijorătoare ale datelor privind sărăcia, alimentaţia şi sănătatea şi impactul permanent al închiderii şcolilor.

Şaptezeci la sută dintre copiii de 10 ani din ţările cu venituri mici şi medii nu pot citi o poveste de bază, în creştere de la 53%, a spus el.

Ayhan Kose, autorul raportului Băncii Mondiale, a declarat pentru Reuters că răspândirea rapidă a variantei extrem de contagioase Omicron a arătat perturbarea continuă cauzată de pandemie.

"Are loc o încetinire pronunţată. Sprijinul politicii este retras şi există o multitudine de riscuri în faţa noastră", a spus Kose.

Covid-19 a provocat peste 300 de milioane de infecţii raportate în întreaga lume şi peste 5,8 milioane de decese, potrivit datelor compilate de Reuters.

Raportul estimează că creşterea din economiile avansate va încetini la 3,8% în 2022 de la 5% în 2021 şi va încetini şi mai mult până la 2,3% în 2023, dar a spus că producţia şi investiţiile lor vor reveni în continuare la tendinţa de dinainte de pandemie până în 2023.

Banca şi-a redus prognoza privind creşterea produsului intern brut din SUA în 2021 cu 1,2 puncte procentuale, la 5,6%, şi prognozează o creştere semnificativ mai mică, de 3,7%, în 2022 şi de 2,6% în 2023.

Creşterea PIB-ului Japoniei va ajunge la 1,7% în 2021, cu 1,2 puncte procentuale mai puţin decât prognoza BM în iunie, ritmul urmînd să revină la 2,9% în 2022.

PIB-ul Chinei este de aşteptat să urce cu 8% în 2021, cu aproximativ 0,5 puncte procentuale mai puţin decât se estima anterior, creşterea fiind văzută ca încetinind la 5,1% în 2022 şi 5,2% în 2023.

Creşterea economiilor emergente şi în curs de dezvoltare este de aşteptat să se reducă la 4,6% în 2022 de la 6,3% în 2021, şi la 4,4% în 2023, ceea ce înseamnă că producţia lor ar rămâne cu 4% sub tendinţa pre-pandemie.

Economiile fragile şi afectate de conflicte vor rămâne cu 7,5% sub tendinţa lor pre-pandemică, în timp ce micile state insulare, zguduite de colapsul turismului, vor fi cu 8,5% sub tendinţa anterioară.

Banca a remarcat că inflaţia mai mare, care îi afectează în mod deosebit pe lucrătorii cu venituri mici, se află la cel mai ridicat nivel din 2008 în economiile avansate şi cel mai ridicat din 2011 în economiile emergente şi în curs de dezvoltare.

Creşterea ratelor dobânzilor reprezintp riscuri suplimentare şi ar putea submina şi mai mult prognozele de creştere, mai ales dacă Statele Unite şi alte economii mari încep să crească dobânzile în această primăvară, cu luni de zile mai devreme decât era anticipat, a spus Kose.

El a arătat că pandemia a împins, de asemenea, datoria globală totală la cel mai înalt nivel dintr-o jumătate de secol, fiind necesare eforturi concertate pentru a accelera eforturile de restructurare a datoriilor pentru ţările care se confruntă cu probleme legate de datorii şi pentru a implica creditorii din sectorul privat.