English
Institutul Naţional al Magistraturii a organizat în 10 aprilie 2017, în cadrul programului său de formare continuă, un nou seminar cu participarea unor reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României.
Sub numele "inofensiv" de "Aspecte generale de drept financiar-bancar", seminarul a inclus mai multe teme de mare interes, nu doar pentru judecătorii şi procurorii participanţi, dar şi pentru publicul larg, a cărui ignoranţă financiară este deseori amintită în presă (n.a. programul integral poate fi consultat la adresa www.inm-lex.ro, în secţiunea "Formare continuă").
În aceste condiţii, de ce nu a publicat BNR pe site-ul său prezentările din cadrul seminarului, mai ales când subiectele abordate s-au referit la modul în care sunt creaţi şi distruşi banii, ce ar trebui să ştie un solicitant de credit, care sunt efectele supraîndatorării, ce a făcut BNR pentru preîntâmpinarea crizei de la sfârşitul deceniului trecut sau care sunt cauzele şi consecinţele politicilor de relaxare cantitativă?
De la BNR au participat Valentin Lazea, economist-şef al instituţiei, în calitate de formator, Alexandru Păunescu, conducătorul Direcţiei Juridice a BNR (moderator) şi Bogdan Stănescu, consultant de strategie la Cancelaria BNR (moderator).
Primul punct pe ordinea de zi a fost prezentarea cu titlul "Ce sunt banii: cum sunt creaţi şi cum sunt distruşi. Rolul încrederii într-o economie bănească", care a inclus şi rolul băncilor comerciale.
După ce s-au definit banii, respectiv "mărfuri speciale care au un triplu rol - mijloc de schimb, mijloc de păstrare a valorii şi unitate de cont", lectorul de la BNR a subliniat că "mult mai important decât cele trei roluri amintite este rolul banilor de garant al încrederii" şi a precizat că "în ziua de azi, cu dobânzi negative, funcţia banilor de păstrare a valorii este pusă tot mai mult sub semnul întrebării".
Dar dacă însemnele monetare pe care le numim bani nu mai îndeplinesc o condiţie esenţială, aceea a păstrării valorii, oare le mai putem numi bani? Şi cât mai putem conta pe aceste "garanţii ale încrederii"?
Reprezentantul BNR a subliniat, apoi, că până în 1971 banii aveau acoperire într-un metal rar (aur sau argint), dar ulterior "banii au fost creaţi din nimic, adesea sub o formă electronică, dematerializată", însă "crearea din nimic nu reprezintă creare în schimbul a nimic", deoarece "banii sunt acordaţi în schimbul unei garanţii", cum ar fi obligaţiunile de stat, obligaţiunile municipale, obligaţiuni corporatiste sau alte garanţii mobile sau imobile.
Din păcate, lectorul de la BNR nu a subliniat că renunţarea la etalonul aur a reprezentat trecerea de la banul-marfă la banul-datorie, care a făcut posibilă creşterea explozivă a creditării în ultimele patru decenii, pe baza eliminării unui mecanism fundamental de reglare a activităţii economice.
Despre dobândă, reprezentantul BNR a precizat că "este un concept cu înţeles atât economic, cât şi moral" şi a explicat înţelesul economic prin faptul că "într-o economie inflaţionistă (cum sunt toate economiile de după 1971), banii de peste n ani valorează mai puţin decât aceeaşi sumă astăzi", iar înţelesul moral este dat de "penalizarea celui care nu are răbdare (vrea să consume astăzi veniturile sale din viitor) şi premierea celui care are răbdare (îşi reduce consumul astăzi pentru un consum mai mare în viitor)".
Natura economică a dobânzii este, însă, alta. Dobânda reflectă preferinţa de timp a consumatorilor şi a celor care economisesc. Cu cât un deţinător de resurse preferă un consum viitor mai mic, cu atât dobânda va fi mai mică, însă va depinde, bineînţeles, şi de aşteptările inflaţioniste. Reprezentantul BNR face, astfel, o confuzie între înţelesul economic şi cel moral al dobânzii, confuzie transmisă şi magistraţilor.
Revenind la natura banilor, aceasta a fost ilustrată cel mai bine de J.P. Morgan, la o audiere în faţa Comitetului Bancar al Camerei Reprezentanţilor, din decembrie 1912. Morgan a subliniat diferenţa fundamentală între bani şi credit când a afirmat că "aurul reprezintă banii şi nimic altceva".
În ceea ce priveşte creditul, J.P. Morgan a fost întrebat dacă baza creditului comercial nu o constituie garanţiile monetare sau imobiliare. "Nu domnule, primul lucru este caracterul", a răspuns cel mai influent bancher din acea perioadă.
"Un om în care nu am încredere nu va obţine bani de la mine, chiar dacă ar veni cu toate garanţiile Creştinătăţii", a continuat J.P. Morgan.
Din nefericire, banii de astăzi nu mai sunt "nişte mărfuri speciale", ci sunt doar însemne ale datoriilor. "Astăzi, banii sunt creaţi de către două entităţi: băncile centrale, respectiv băncile comerciale, în schimbul unor titluri presupus de valoare", se mai arată în prezentarea BNR, unde termenul "de valoare" este plasat între "ghilimele intenţionate".
Cum sunt învăţaţi magistraţii că funcţionează crearea banilor? "Băncile centrale emit "bani tari" (M0, baza monetară), iar băncile comerciale, în procesul de multiplicare a creditului, emit masă monetară în sens larg (M2, M3)", declară reprezentantul BNR.
După ce spune că "banii injectaţi de băncile centrale produc, în cel mai rău caz, inflaţie, iar în cel mai bun caz, nimic", oficialul Băncii Naţionale spune că "în schimbul unor titluri de valoare pre-existente, banca centrală acordă lichiditate băncilor comerciale". Banii noi vor fi creaţi doar când băncile comerciale acordă credite sectorului privat şi guvernamental, iar volumul acestora poate fi multiplicat de 12,5 ori în condiţiile unei rate a rezervelor minime obligatorii de 8%. Procesul invers al distrugerii banilor are loc atunci când, la scadenţa creditului, "hârtiile de valoare sunt returnate emitentului, iar acesta rambursează banii primiţi, care sfârşesc prin a fi sterilizaţi de banca centrală".
Ulterior, în prezentarea despre rolul băncilor comerciale, se arată că "principalul rol al băncilor comerciale este de a face legătura între entităţile care economisesc (de regulă gospodării) şi entităţile care iau cu împrumut (de regulă firme)", adică este promovată teoria bancară a intermedierii financiare.
În condiţiile în care educaţia, nu doar financiară, presupune dezvoltarea gândirii critice, reprezentanţii BNR trimişi să-i "lumineze" pe magistraţi au eşuat lamentabil din acest punct de vedere, deoarece au omis să prezinte şi celelalte teorii bancare dominante în diferite perioade ale ultimului secol.
În articolul "Criza globală nu se va sfârşi dacă nu se va renunţa la crearea banilor din nimic" (BURSA, 23.11.2016) am prezentat rezultatele unui studiu empiric al profesorului Richard Werner, de la Southampton Business School din cadrul University of Southampton din Marea Britanie, conform căruia "băncile creează, individual, bani din nimic".
Profesorul Werner a supus testului realităţii cele trei teorii bancare acceptate în diferite perioade ale secolului trecut - crearea banilor din nimic, intermedierea financiară şi teoria rezervelor fracţionare - şi a ajuns la concluzia că ultimele două nu trec testul, după ce a luat un credit de la o mică bancă din Germania şi a urmărit întreg procesul de creditare.
Articolul său, "Pot băncile individuale crea bani din nimic? Teorii şi dovezi empirice", continuă să se afle în vârful clasamentului celor mai descărcate studii de pe site-ul revistei International Review of Financial Analysis (IRFA), alături de alte două lucrări ale sale, "Un secol pierdut în economie: Trei teorii bancare şi dovezile concludente" şi "Cum creează băncile banii şi de ce alte firme nu pot face la fel? O explicaţie pentru coexistenţa creditării şi a atragerii depozitelor".
În urma experimentului său, Richard Werner ajunge la concluzia că doar teoria bancară a creării banilor din nimic este validată de realitate, în timp ce "teoriile intermedierii financiare şi ale rezervelor fracţionare nu au avut succes".
Pentru că BNR tot a vorbit despre moralitate în prezentarea din faţa magistraţilor, referitor la dobânzi, oare cum poate fi justificată moralitatea acestora când se cer ca plată pentru nişte bani creaţi din nimic?
Profesorul Richard Wagner nu este, însă, singurul susţinător al teoriei creării banilor din nimic prin procesul de creditare.
În buletinul trimestrial din T1 2014, Banca Angliei a inclus două articole referitoare la crearea banilor în economia modernă. Cel de-al doilea, "Crearea banilor în economia modernă", descrie detaliat modul în care băncile creează, din nimic, cea mai mare parte a banilor din economie, sub forma depozitelor rezultate în urma acordării creditelor. Adică băncile nu sunt intermediar financiari, ci creatori de "bani", iar depozitele nu sunt "surse" ale multiplicării creditului prin intermediul rezervelor fracţionare.
Tot aici se arată că "teoria multiplicatorului monetar nu reprezintă o descriere corectă a modului în care sunt creaţi banii", în condiţiile în care "rezervele minime de la banca centrală nu reprezintă o restricţie impusă creditării".
"Rezervele minime nu reprezintă o restricţie fermă impusă creditării şi nici banca centrală nu fixează valoarea rezervelor disponibile", se arată în studiul de la Banca Angliei, iar "relaţia dintre depozite şi credite, dintre rezerve şi credite, funcţionează invers faţă de descrierea din manuale".
Cele două studii din buletinul trimestrial al Băncii Angliei sunt ataşate articolelor "Înţelegerea naturii banilor este mai presus de înţelegerea produselor financiare" (partea I în BURSA, 28.04.2014, iar partea a II-a în BURSA, 06.05.2014).
Concluziile sunt subliniate şi în cartea "The End of Alchemy: Money, Banking and the Future of the Global Economy", publicată de Mervyn King după terminarea mandatului său de guvernator al Băncii Angliei, poziţie ocupată în perioada 2003-2013.
În aceste condiţii şi având în vedere modul în care a prezentat magistraţilor modul de creare al banilor în economia din zilele noastre, apare o întrebare legitimă: ştie BNR cum sunt creaţi banii în economia modernă?
Bineînţeles că da, dar, din păcate, instituţia monetară şi de supraveghere a statului român a ales calea simplistă a propagandei în locul educaţiei. Pentru a urmări spiritul justiţiei, magistraţilor nu le rămâne decât să-şi caute alte surse de informaţie pentru formarea profesională continuă şi educaţia financiară.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Intrebarea fundamentala...
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 19.04.2017, 06:43)
... este de ce s-a ajuns sa se creeze bani din nimic ? Oare rolul acestor bani nu este "sa dopeze" economia si sa perpetueze cresterea artificiala a acesteia?
1.1. intrebarea a pus-o marele Goethe (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 19.04.2017, 09:24)
de fapt a impulsionat utilizarea acestora.Atunci insa nu era posibil sa primesti indemnizatie de pensionare calculata la data pensionarii fara sa depui actele de pensionare:-)
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 19.04.2017, 10:47)
Nu cred asta. Dan Coe, la crearea creditului de către băncile comerciale s-a ajuns atunci când sistemul financiar s-a lovit de inerția și lipsa de educație financiară a populației care nu a progresat prea mult în sute de ani.
Orice ban retras din circuitul financiar bancar (la saltea, în economia neagră, în economia penală a crimei) reprezintă un ban distrus, cel puțin temporar, până la "spălarea lui" sau repunerea lui în circulație. Prin urmare, dacă un credit s-ar face doar pe baza depozitelor (care nu se făceau, preferându-se alte mijloace), disponibilitățile ar dispărea destul de repede iar activitatea economică ar stagna sau și-ar fi găsit metode alternative de plată.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.04.2017, 11:54)
... afirmatia dumneavoastra este pur teoretica si are iz speculativ, realitatea momentului o contrazice ... qe-ul european se refugiaza in dolar (dobanzi negative in eu/dobanzi in crestere in us - rezulta migratie a capitatlui pentru diferenta de dobanda ;) ... qe-ul american se refugiaza in buncare, insule, iahturi, paradisuri fiscale, influenta politica samd. ... bancile comerciale crediteaza "din taste" pentru a mentine aparenta functionarii sistemului ... investitiile in activitati productive sunt in declin ... marea masa a populatiei nu mai dispune de rezerve ... viteza de circulatie a banilor este in declin ... cu alte cuvinte, "alchimia financiara" moderna distruge capitalul, nicidecum nu il pune la treaba ..
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 19.04.2017, 12:09)
Sigur că are o doză de speculație pentru că nu am oferit nicio demonstrație. Nu înțeleg însă cum "realitatea o contrazice". Chiar dv spuneți că "qe-ul american se refugiază în buncăre".
O bancă dintr-un paradis fiscal NU ACORDĂ CREDITE. Nu este interesată de retail banking sau corporate credit. Este interesată doar să depoziteze bani ascunși de controalele altor entități naționale de control fiscal. Adică aceste bănci sunt "saltelele" corporațiilor. Omul obișnuit se folosește de salteaua proprie, corporațiile de "saltelele paradis fiscal". Este același lucru și produce aceeași secare a economiei de fluidul financiar vital.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.04.2017, 15:05)
... domnule Cristi, nu stiu in ce masura, urmatoarele cuvinte au vreo importanta pentru dumneavoastra sau pentru altii ... din partea mea, meritati tot respectul! ... mesajul nescris era: oamenii de rand nu pun la saltea pentru ca nu mai au ce (din contra, ei cheltuie din viitor), in schimb marii jucatori sunt cei ce aleg salteaua, fie ea o banca exotica sau un buncar luxos - aceasta este realitatea ce contrazice viabilitatea economica, pe termen lung, a unui model bazat pe creditare ex-nihilo ... desigur, constructia de buncare are ceva efecte economice - nesemnificative si pe termen scurt ... dar buncarele ne mai "vorbesc" despre "altceva" - increderea marilor jucatori in viitorul modelului actual ... in principiu, in perspectiva personala, consider ca rezervele sunt cele care mentin legatura intre banca si economie ... fara rezerve, banca nu mai are nici un interes pentru bunul mers al lucrurilor ... daca vom continua in directia aceasta, nu va mai trece mult pana cand oamenii vor realiza ca nu mai avem nevoie de bancheri ... ca ii putem concedia pe toti, angajam doi trei it-isti sa programenze beton sistemul si ne luam toti vacanta ... s-apoi sa vedeti atunci distractie, cand n-o sa mai avem toti loc la plaja ... sau in buncare ;) ...
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 19.04.2017, 19:52)
Despre viitor sunt multe opinii. Ieri a fost una publicată de BBC. În paragraful de început, se face o comparație între societate și o bicicletă stabilă în creștere economică. Se poate menține "bicicleta" în mers fără creditare? Sau doar dezbaterea este despre o formă de creditare bună și una rea? Puteți căuta restul materialului pe Internet.
How Western Civilisation could collapse
By Rachel Nuwer
18 April 2017
The political economist Benjamin Friedman once compared modern Western society to a stable bicycle whose wheels are kept spinning by economic growth. Should that forward-propelling motion slow or cease, the pillars that define our society – democracy, individual liberties, social tolerance and more – would begin to teeter. Our world would become an increasingly ugly place, one defined by a scramble over limited resources and a rejection of anyone outside of our immediate group. Should we find no way to get the wheels back in motion, we’d eventually face total societal collapse.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.04.2017, 21:16)
... am tot reticit conversatia noastra si m-a pus, poate prea mult, pe ganduri ... pana la urma ne putem intreba: are nevoie economia de banci pentru a functiona sau nu are nevoie?! ... personal consider ca are nevoie - in ideea in care surplusul de capital este undeva acumulat si poate fi redistribuit pentru a incuraja intitiative noi si/sau revolutionare ... face aceasta actualul sistem bancar?! ... personal, consider ca nu ... revenind la discutia noastra, am considerat teoretica si speculativa ideea ca ignoranta maselor si economia neagra "distrug" banii ... as spune: majoritatea oamenilor isi doresc banii pentru a-si satisface poftele si nevoile, in consecinta ei cheltuie, de aceea nu acumuleaza ... economia neagra, este neagra pentru ca evita impozitarea nu pentru ca nu cheltuie ... deci atat masele cat si economia neagra intretin economia reala ... desigur in aceasta economie nu intra bancile (aparent - realitatea a dovedit de nenumarate ori ca bancile albesc economia neagra) ... economia penala "omara" banii natiunii doar prin "plasament" transfrontalier si de asta se ocupa, in general, bancile ... pana la urma unde-i problema?! sta ea in faptul ca oamenii nu fac depozite, in faptul ca oamenii nu cheltuie sau in faptul ca oameni nu (mai) dispun de rezerve si nici de bani discretionari?! ... oare aceasta situatie nu este cauzata de faptul ca anumite institutii nonproductive se forteaza "legal" in viata individului pentru a extrage cat mai multe beneficii din activitatea productiva a acestuia?! ... o civilizatie nu pate fi mai mare decat "marimea" indivizilor care o compun ... domnule Cristi, nu cred in sfarsitul lumii, dar cred in sfarsitul civilizatiilor ... o civilizatie e pe sfarsite atunci cand indivdul productiv/creativ este distrus pentru a sustine o idee absurda ...
2. BNR: avocat din oficiu al bancilor
(mesaj trimis de alex în data de 19.04.2017, 10:59)
BNR afirma : “Banii noi vor fi creaţi doar când băncile comerciale acordă credite sectorului privat şi guvernamental, iar volumul acestora poate fi multiplicat de 12,5 ori în condiţiile unei rate a rezervelor minime obligatorii de 8%. Procesul invers al distrugerii banilor are loc atunci când, la scadenţa creditului, "hârtiile de valoare sunt returnate emitentului, iar acesta rambursează banii primiţi, care sfârşesc prin a fi sterilizaţi de banca centrală". Adica, Piraeus Bank cand mi-a dat creditul in CHF (atentie, fizic mi-a dat lei, eu nevazand niciodata CHF!), BNR i-a dat echivalentul in lei (ca doar nu tipareste CHF), respectiv, Piraeus Bank va inapoia la scadenta creditului banii inapoi (tot lei, ca doar nu a primit CHF de la BNR!). Dar noi, „needucatii financiari” trebuie sa platim rate echivalente in lei dublate/triplate prin raportarea la un curs CHF. Moral? Legal? MIZERABIL!!!! Tot ce platim in plus fata de cursul de la momentul contractarii este castig net al bancii (in plus pe langa dobanda)! RUSINE BNR!!!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.04.2017, 11:49)
Este foarte legal. Ce ai luat tu se cheama credit legat de evolutia altei monede (FX-linked loan).
The Curia accepted FX loans structured by using double currencies, ie one calculation currency (kirovó pénznem) in FX and a different payment currency (lerovó pénznem) in HUF. If the Curia had any problem with this structure, it could have found a reason for invalidity ex officio.
It follows that an FX loan or the FX gap is not illegal in itself. It is permitted so long as it has been clearly indicated in the loan contract and its increase has been introduced by a legal (eg not unfair) unilateral amendment by the bank.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Radu în data de 19.04.2017, 12:54)
De ce "rusine"? Banca a facut o speculatie valutara, la fel ca si clientul care a luat împrumutul. Clientul spera ca rata de schimb a francului sa ramana neschimbata, fiindca a fost prost informat, iar banca spera sa creasca pana la cer. Cine este raspunzator pentru faptul ca clientii bancilor sunt slab informati? (adica educatie financiara slaba).
Cred ca in nici un caz nu bancile comerciale sunt raspunzatoare pentru slaba educatie. Ele chiar se bucura de ea.
Statul sa fie oare raspunzator pentru slaba noastra educatie? De ce ar fi raspunzator statul pentru asa ceva?
E drept ca poate unii dintre noi si-ar dori un stat autoritar (unii i-ar spune dictatura) ca Rusia/Ungaria/Turcia in prezent, sau poate chiar unul si mai autoritar, ca Romania inainte de 89, in care statul sa ne protejeze si sa nu lase pe nimeni sa speculeze nimic. Ar exista intr-adevar ceva avantaje in acel caz, si am putea spune ca ar fi o atitudine sigur mai morala decat in prezent, insa am vazut si ce dezavantaje au existat atunci.
Morala si evitarea specularii slabei informari a unora este buna, dar duce si la slaba dezvoltare a societatii.
Cei care au cunostinte in diverse domenii (nu doar cel financiar) pot specula, se pot orienta, pot face afaceri din care sa castige disproportionat de mult, dar una peste alta si societatea are sanse sa se dezvolte mai mult.
Un super protectionism poate fi mai moral, dar duce si la slaba dezvoltare.
Unde este echilibrul nu stie nimeni.
In orice caz, modul in care se stabilesc echilibrele in Romania este unul foarte nepotrivit.
OK, s-a dat legea darii in plata. Dar oare este suficient? Ca ea a aparut datorita slabei educatii financiare si lipsei de responsabilitate a celor care au crezut ca pot face speculatii care daca nu vor reusi, vor putea fi acoperite de altii.
Pe langa acea lege se iau si masuri pentru educarea financiara a romanilor adulti? Nu. Si nici nu se vor lua.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.04.2017, 20:45)
Nivelul de educatie financiara a maselor este prea putin diferit de la o tara la alta.
Problema tarii noastre este nivelul extrem de scazut al educatiei financiare a bancherilor; incultura lor, in general; imoralitatea lor.
Toate aceste tare iradiaza din BNR, o institutie a compromisului progresiv pe parcursul a aproape trei decenii, pina acolo unde nu mai are ce sa apere, fara sa-si mai dea seama ca nu se mai distinge de sleahta infractionala.