Actorii economici, privaţi şi publici, trebuie să nu se mai bazeze pe acumularea de datorii, ca principal motor de creştere, atrage atenţia Banca Reglementelor Internaţionale (Bank for International Settlements - BIS), în ultimul său raport anual.
În vederea revenirii la o creştere economică sustenabilă şi echilibrată, politicile publice ar trebui să treacă dincolo de orientarea lor tradiţională, către ciclurile economice, şi să adopte o perspectivă pe termen mai lung, în care fluxurile financiare să ocupe poziţia centrală, recomandă instituţia supranumită "banca centrală a băncilor centrale".
Raportul BIS continuă: "Este nevoie ca politicile să ţintească direct deficienţele structurale şi alocarea greşită a resurselor, mascate de boom-uri financiare puternice şi revelate doar în prăbuşirile care le urmează".
Banca subliniază că economia globală a arătat semne încurajatoare de revenire, în ultimul an, dar nu a scăpat de stagnarea post-criză.
Investiţiile rămân slabe, în ciuda unei căutări agresive şi extinse de randamente mai bune şi în condiţiile în care volatilitatea şi marjele de dobândă sunt la minime istorice, iar politicile monetare sunt neobişnuit de relaxate.
Datoria publică şi cea privată continuă să crească, în timp ce avansul productivităţii îşi menţine traiectoria descendentă, existând discuţii despre o stagnare seculară, semnalează BIS.
"Revenirea economiei globale reprezintă o fereastră de oportunitate preţioasă, care nu trebuie să fie irosită", notează raportul.
În ţările lovite de criză, există nevoia ca accentul să fie pus mai mult pe "repararea" bilanţurilor şi efectuarea de reforme structurale, şi mai puţin pe stimulente de ordin monetar sau fiscal, în timp ce, în cazul statelor care au depăşit criza, înregistrând creştere, pe baza unor boom-uri financiare, eforturile ar trebui să se concentreze asupra reducerii acestor "explozii" şi consolidării economiilor, pentru a putea face faţă unor eventuale prăbuşiri.
"Trebuie acordată atenţie specială noilor surse de riscuri financiare, care ţin de creşterea rapidă a pieţelor de capital. Şi în aceste economii reformele structurale sunt prea importante ca să fie puse pe un plan secundar", afirmă Banca Reglementelor Internaţionale.
Cauzele stagnării post-criză sunt aceleaşi cu cele ale crizei însăşi, şi anume eşecul colectiv de a rezolva problemele sectorului financiar, susţin reprezentanţii instituţiei.
"Combaterea acestor eşecuri necesită ajustări ale cadrelor de politici fiscale, monetare şi prudenţiale, care să asigure faptul că aceste politici sunt mai line, în timpul boom-urilor financiare, şi se relaxează într-un mod mai puţin agresiv, pe perioada căderilor economice", afimră domniile lor, care continuă: "Un aspect cheie îl reprezintă recunoaşterea impactului puternic pe care politica monetară poată să îl aibă asupra asumării de riscuri, atât la nivel naţional, cât şi la nivel transnaţional. Politicile care nu sunt suficient de simetrice pe parcursul ciclurilor de afaceri şi financiare pot să genereze o relaxare părtinitoare, care, în timp, consolidează instabilitatea şi slăbiciunile economiei globale şi lasă autorităţile fără muniţie, în lupta cu problemele care apar".
Dezvoltarea surselor alternative de finanţare a modificat caracterul riscurilor, semnalează raportul BIS.
Corporaţiile din economiile emergente îşi strâng o parte semnificativă a finanţării de pe pieţele internaţionale şi, din acest motiv, sunt supuse riscului ca această finanţare să se evapore la primul semn de apariţie a unor probleme, precizează Banca Reglementelor Internaţionale.
Documentul băncii mai susţine că ţările ar putea să ajungă într-o capcană a datoriilor, cauzată de faptul că eforturile de stimulare a economiilor prin rate de dobândă scăzute încurajează acumularea de şi mai multe datorii, adică exact problema pe care doreau să o rezolve.
Aproape o treime din profiturile record de 920 miliarde de dolari înregistrate de primele 1.000 de bănci din lume au revenit creditorilor din China, transmite Reuters.
Băncile chinezeşti au înregistrat un profit total înainte de taxe de 292 miliarde de dolari în 2013, sau 32% din câştigurile globale din industria bancară, a anunţat, ieri, revista britanică, care a prezentat clasamentul anual al primelor 1.000 de bănci din lume, în funcţie de profit şi de soliditatea capitalului.
În 2013, profiturile globale au urcat cu 23% faţă de 2012, la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, datorită câştigurilor record de 55 miliarde de dolari raportate de Industrial and Commercial Bank of China (ICBC), China Construction Bank, Agriculture Bank of China şi Bank of China, creditorii chinezi fiind în topul primelor zece bănci din lume.
Urmează băncile din SUA, care au înregistrat profituri totale de 183 miliarde de dolari, sau 20% din valoarea câştigurilor pe plan mondial. Băncile din zona euro au contribuit cu doar 3% la profiturile totale ale industriei bancare, în scădere faţă de un nivel de 25% înaintea crizei din 2008. Băncile italiene au pierdut 35 miliarde de dolari din profiturile totale, cea mai slabă performanţă a unui stat din clasamentul The Banker.
În 2013, băncile din Japonia au înregistrat profituri totale de 64 miliarde de dolari, cele din Canada, Franţa şi Australia câte 39 miliarde de dolari fiecare, Brazilia - 26 miliarde de dolari şi Marea Britanie - 22 miliarde de dolari.
Industrial and Commercial Bank of China (ICBC) a rămas şi în 2013 în fruntea topului primelor 1.000 de bănci din lume, în timp ce China Construction Bank a urcat de pe locul cinci pe locul doi. Urmează băncile americane JPMorgan şi Bank of America şi grupul britanic HSBC.