"Băncile au marele avantaj că nu există alternativă la ele"

• Interviu cu analistul economic Aurelian Dochia

Reporter: Rata anualizată a inflaţiei anunţată de INS pentru luna iunie este de 5,37%, în timp ce ţinta BNR pentru finalul anului este de 2,51%, cu o marjă 1%. Guvernatorul s-a arătat optimist în legătură cu atingerea acestei cifre. Cât de realistă consideraţi dumneavoastră că este ţinta propusă de BNR pentru rata inflaţiei?

Aurelian Dochia: Problema inflaţiei nu mai este atât de serioasă. Noi am venit dintr-un punct în care aveam o inflaţie anuală de 10-20% într-o zonă de 3-5%, în care ne mişcăm acum. Aş spune că pentru România este bine.

Nu trebuie să pretindem cu orice chip să avem o inflaţie mai scăzută, mai ales în condiţiile actuale de criză. Ţara noastră poate să tolereze o inflaţie de 3-5%.

Ceea ce trebuie subliniat este că încă suntem foarte dependenţi. Preţul energiei este un factor care întotdeauna va influenţa inflaţia în Româ­nia. Dacă preţul petrolului va ajunge din nou la peste 100 de dolari barilul, benzina şi tot ce ţine de energie vor tinde să crească şi vor face presiune pe inflaţia de la noi.

Totuşi, datorită structurii coşului de consum din România, în care produsele alimentare ocupă cam 30%, la noi inflaţia este foarte sensibilă la ceea ce se întâmplă în zona alimentară şi, de obicei, vara lucrurile merg bine, iar în sezonul de toamnă-iarnă începe să apară o anumită creştere.

Anul acesta va fi un an agricol bun, probabil că preţurile vor fi favorabile şi inflaţia are şanse să se încadreze până la sfârşitul anului chiar în ţinta BNR, dar, repet, acest lucru nu mai este foarte important.

Reporter: Sperăm să fie un an agricol bun, pentru că nu suntem decât la jumătatea lui...

Aurelian Dochia: Deja suntem trecuţi de jumătatea anului şi eu cred că avem 70-80% certitudine că va fi bine în agricultură, ceea ce va ajuta destul de mult creşterea economică, chiar dacă industria şi exporturile, care au fost tot timpul motorul creşterii, au mai încetinit, având în vedere că la nivelul Europei situaţia nu este prea bună.

Reporter: Ce previziuni aveţi legate de creşterea economică?

Aurelian Dochia: În momentul de faţă se prefigurează, pentru 2013, o creştere de circa 2%. Cu creştere economică de 2% şi un an agricol foarte bun ne vom situa între fruntaşii Europei, pentru că pe zona euro deja FMI şi-a redus prognoza de creştere în Europa, unde s-ar putea să avem de-a face cu o creştere uşor negativă, în 2013.

Reporter: Cum va fi influenţată economia noastră de creşterile repetate ale preţurilor la utilităţi, în vederea liberalizării pieţei?

Aurelian Dochia: Nu sunt de acord cu acest concept de "liberalizare", în acest caz, pentru că este vorba despre o subvenţie care a fost acordată până acum şi care, în mod justificat, ar trebui să nu mai fie acordată. Această subvenţie nu este justificată cel puţin având în vedere modul în care era acordată, adică la nivel universal. O serie de persoane aveau venituri suficiente, dar primeau subvenţie la căldură pentru că se încălzeau pe sistemul public şi nu era echitabil faţă de cei care, într-adevăr, nu aveau venituri suficiente. Ideea este să găsim o soluţie prin care să acordăm subvenţii ţintit, către cei care într-adevăr au nevoie, nu generalizat.

Reporter: Ne-aţi spus, recent, că autorităţile trebuie să-şi îndrepte atenţia către programele de promovare a ţării, în vederea atragerii de capital străin. Ce credeţi că ar trebui să facem în acest sens, pentru că reprezentanţii autorităţilor au fost în diverse ţări pentru a atrage investitori - ultimul turneu al premierului a fost în Asia -, însă nu putem să spunem că avem rezultate concrete?

Aurelian Dochia: De obicei, când şefii de stat şi de guvern se hotărăsc să facă astfel de turnee, asiatice sau nu, au grijă să aibă alături de ei oameni din economie. Dacă preşedintele francez se duce în Asia, când vine de acolo anunţă că au fost semnate nu ştiu câte contracte, pentru că a fost însoţit de oameni de afaceri, care pentru acest lucru au plecat. La noi, nu se întâmplă, din păcate, aşa ceva şi cred că va trebui să învăţăm şi lecţia aceasta. Fundamentală pentru atragerea investiţiilor străine este atractivitatea mediului economic din România, definită în foarte multe feluri - de la capacitatea pieţei locale de absorb­ţie pentru anumite bunuri şi servicii, până la capacităţile de producţie şi salarii. Ştim foarte bine, însă, că în toate clasamentele internaţionale privind atractivitatea mediului de afaceri, ţara noastră nu se situează foarte bine, pierzând, în ultimii ani, locuri, în comparaţie cu alte ţări din jur. Punctele prin care au pierdut aceste locuri sunt situate în câteva zone. Către aceste zone cred că autorităţile ar trebui să se în­drepte.

Unele pot fi rezolvate mai repede, şi aici mă refer la problemele legate de sistemul judiciar, care ar trebui să fie mai priceput în rezolvarea cazurilor din business, iar altele, cum ar fi deficitul de infrastructură, pot fi rezolvate mai greu.

Cred că pe masa premierului ar trebui să se afle o listă cu toate aceste zone care ar trebui să fie permanent în atenţia Guvernului, în aşa fel încât, în fiecare zi, primul ministru să se gândească la ce s-a mai făcut în fiecare dintre aceste zone.

Reporter: Cel mai des, oamenii de afaceri se plâng de birocraţie şi de dificultatea cu care sunt obţinute vizele de către investitorii străini...

Aurelian Dochia: Repet, toate aceste lucruri ar trebui să se afle pe masa primului ministru. El ar trebui să delege persoanele care să se ocupe şi să rezolve cât mai repede aceste probleme. Unele, cum ar fi înlesnirea vizelor, pot fi rezolvate simplu. Mai greu este cu infrastructura, pentru că tot discutăm de construcţiile de drumuri, căi ferate şi poduri. Vedem că fondurile europene merg foarte greu, avem întârzieri foarte mari ale proiectelor, acestea fiind permanent modificate - s-a schimbat furnizorul de servicii, s-a schimbat compania de construcţii, au existat diverse scandaluri, tot timpul am bătut pasul pe loc.

Reporter: De ce credeţi că se tot întâmplă astfel de lucruri?

Aurelian Dochia: La noi, fiecare schimbare de Guvern a fost însoţită de o primă fază în care a fost criticat Guvernul precedent şi ceea ce a făcut respectivul. Toate proiectele începute au fost suspectate, creându-se această morişcă a schimbărilor permanente. După părerea mea, ar trebui să se schimbe total modul de administrare a acestor proiecte, să fie numiţi manageri pentru fiecare proiect în parte, care să aibă responsabilitate totală şi să fie plătiţi în funcţie de performanţă, să aibă termene şi condiţii de fina­lizare.

Reporter: Zilele trecute ne-aţi spus că cele mai mari intrări de capital străin în ţara noastră au fost împrumuturile de stat. Cum credeţi că vor evolua aceste împrumuturi, având în vedere că, în ultima vreme, CDS-urile au scăzut?

Aurelian Dochia: CDS-urile au scăzut pentru că Ministerul de Finanţe, la sugestia FMI, şi-a constituit un fond de rezervă de câteva miliarde de euro, care-l face să-şi poate gestiona mai bine aceste împrumuturi periodice - de exemplu să refuze, la un moment dat, împrumutul dacă dobânzile nu sunt corespunzătoare. În aceste condiţii, MFP, care a avut nişte emisiuni foarte bune, cu dobânzi în scădere permanentă la finalul lui 2012-începutul lui 2013, îşi poate permite să-şi diminueze împrumuturile pentru câteva luni.

Nu cred că trebuie să ne facem iluzii, însă, pentru că dobânzile foarte bune la care s-a împrumutat Româ­nia nu au fost determinate de condiţiile din ţară, ci de condiţiile externe, pentru că toate pieţele emergente au beneficiat de dobânzi scăzute datorate politicilor monetare din marile ţări. SUA şi Banca Centrală Europeană au pus pe piaţă, prin diverse instrumente, lichiditate în cantitate foarte mare, în condiţiile în care nu mai putea fi plasată în obligaţiuni americane, cu randament zero.

Când Banca Centrală a SUA a dat semnalul că s-ar putea ca în toamnă să-şi schimbe politica, pieţele au reacţionat imediat, crescând dobânzile în SUA, fondurile au început să se întoarcă spre SUA şi să fie retrase din pieţele emergente. Astfel, nu cred că vom mai atinge costuri de creditare pe care le-am avut în primele luni din 2013.

Reporter: După evenimentele din Cipru, dar nu numai, ne confruntăm cu o scădere tot mai accentuată a încrederii în bănci. Cum credeţi că va putea fi recâştigată această în­credere?

Aurelian Dochia: Pes­te tot în lume băncile se confruntă cu problema scăderii încrederii şi chiar cu cea a unei ostilităţi crescute, ele fiind considerate responsabile de toată aceas­tă criză. Cred că marele avantaj al băncilor este că nu există alternativă. În lumea contemporană, băncile au intrat mult prea mult în viaţa cotidiană a oamenilor şi societăţii. În primul rând, nu mai văd posibilitatea ca toată lumea să treacă la tranzacţii cu numerar, nici măcar în România.

Reporter: Dar la depozitele bancare, ce alternative avem?

Aurelian Dochia: Un lucru fundamental este acela că orice plasament pe care-l facem are un grad de risc, inclusiv plasamentul în depozitele bancare. Cred că evenimentele din Cipru au arătat cel mai clar acest lucru. În toată istoria au existat falimente bancare în care deponenţii şi-au pierdut o parte din bani sau chiar pe toţi.

Din punct de vedere al unui inves­titor, recomandările sunt nuanţate în funcţie de situaţia particulară a fiecăruia, nu pot fi date recomandări generale. Şi a ţine banii în casă este ris­cant, pentru că se poate întâmpla un accident, un incendiu, pot veni hoţii...

Pentru cine are sume mai importante de bani, cuvântul cheie este "diversificarea", plasarea în mai multe locuri şi în mai multe feluri, inclusiv depozitele bancare trebuie distribuite în mai multe bănci.

Nici la depozitul garantat nu trebuie să fim 100% siguri, pentru că acel fond de garantare care stă în spatele acestui mecanism n-ar putea face faţă cu banii pe care-i are decât dacă ar intra în încetare de plată nişte bănci mai mici, dar la bănci mari n-ar avea de unde să acopere toate depozitele.

Reporter: Banca Naţională a României a scăzut, în ultima perioadă, dobânda de politică monetară, în vederea înlesnirii condiţiilor de creditare, însă băncile spun că, până nu vom avea o creştere economică mai mare, nu va fi posibil acest lucru. Cum credeţi că se poate ieşi din acest cerc?

Aurelian Dochia: Eu cred că, în ciuda eforturilor BNR de a imprima o tendinţă de scădere a dobânzilor, situaţia pe pieţele financiare şi mai ales pe cea locală este de aşa natură încât băncile vor fi nevoite să fie foarte atente la creditare, pe de o parte pentru că rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel foarte ridicat - una dintre cele mai ridicate din Europa, ceea ce înseamnă că băncile au o parte din resurse blocate în creditele neperformante şi care nu mai pot fi folosite pentru o nouă creditare - şi, pe de altă parte, pentru că cerinţele de capital sunt mai mari decât în anii trecuţi şi, din nou, o parte din resursele bancare sunt rezervate pentru lichidităţi.

Nici cerere pentru creditare nu este prea mare, iar cererea exis­tentă nu vine din partea unor clienţi suficient de solizi.

Referitor la nivelul dobânzilor, trebuie să luăm în calcul dobânzile reale, care includ şi inflaţia, pentru că 3-5 puncte procentuale vin doar din inflaţie. De asemenea, avem şi o diferenţă dată de riscul de ţară - alte câteva puncte procentuale pe care le regăsim în dobânzi.

Reporter: Cum vedeţi încheierea unui nou acord cu FMI, având în vedere că mare parte din condiţiile impuse pentru acordul precedent nu au fost îndeplinite?

Aurelian Dochia: România nu are nevoie de un nou acord cu FMI, ca finanţare, pentru că am reuşit să ne finanţăm de pe pieţele internaţionale în condiţii rezonabile. Avem acces la pieţele de finanţare internaţionale şi nu avem nevoie de banii FMI. Cu toate acestea, experienţa ne arată că un acord cu Fondul Monetar uşurează finanţarea Româ­niei, pentru că-i dă mai multă credibilitate în faţa investitorilor financiari. România, din păcate, încă nu este considerată o ţară care este clar înscrisă pe o traiectorie de creştere economică, este o ţară vulnerabilă şi investitorii preferă să îşi trimită banii acolo unde există un supraveghetor cum este FMI. Acesta este motivul pentru care cred că Româ­nia ar fi bine să încheie un nou acord.

Multe din progresele făcute în ultimii 20 de ani au fost realizate în urma condiţionalităţilor date de FMI, BM şi, în ultima vreme, UE. Din păcate, atunci când am făcut doar cum ne-am priceput noi, nu a fost prea bine. Astfel că nu strică să avem şi acest impuls pe care ni-l dă FMI prin condiţionalităţile sale.

Însă, în sectorul întreprinderilor de stat, dacă sunt pierderi şi nu merge activitatea, nu trebuie să fii mare filozof să-ţi dai seama, ca stat, că trebuie să faci ceva. Astfel că, în anumite situaţii, FMI nu ne-a adus ştiinţa, ci pârghia politică pentru a fi luate măsuri de genul unor disponibilizări. Politicienii nu fac concedieri atât de uşor, pentru că acei oameni votează la viitoarele alegeri şi nimeni nu a avut vreodată interesul să-i îndepărteze de la locurile de muncă. Dar, sunt cazuri în care Guvernul nostru nici nu se gândea la unele schimbări de care era nevoie şi, aici, dau exemplul restructurării din sectorul sanitar.

Reporter: Una din condiţiile impuse de FMI este implementarea managementului privat şi privatizarea unor companii de stat. Cum comentaţi modul în care statul derulează aceste două proceduri?

Aurelian Dochia: Cred că ideea FMI de a găsi un substitut la privatizare prin aşa-zisul management privat s-a dovedit a fi un eşec, deja şi cred că Fondul nu va mai insista în această direcţie. Mai cred, însă, că restructurarea în mediul companiilor de stat trebuie să continue, mai ales pentru companiile care de ani de zile înregistrează pierderi. Aici trebuie grăbit procesul de privatizare, care nu a fost întotdeauna ceea ce ne-am fi dorit să fie. Nu ştiu dacă a fost o nepricepere sau o dorinţă de a face lucrurile într-un anumit fel, pentru că prea s-au întâmplat multe cazuri în care procesele lansate au fost schimbate pe parcurs, am văzut investitori care au venit, au plecat, s-au întors...nu se face aşa ceva. Trebuie să fie nişte reguli clare, care să fie res­pectate până la sfârşit, în mod trans­parent, pentru a deveni credibili. Altfel, eşecul într-unul dintre procesele de privatizare nu se reflectă doar asupra acestuia, ci asupra tuturor celorlalte privatizări pe care le avem, iar încrederea este pierdută la nivel naţional. Nu ştiu de ce am ajuns aici, pentru că avem o experienţă de 20 de ani în domeniu.

Reporter: Aşadar, ţara noastră este, încă, dependentă de instituţiile internaţionale...

Aurelian Dochia: Cred că Româ­nia este într-o situaţie în care depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă în afară şi trebuie să se obişnuiască cu gândul că nu are de ales, nu se poa­te descurca singură.

Alternativa este să ne obişnuim cu dificultăţile şi incertitudinile pe care le presupune o economie deschisă şi integrată într-o lume mai mare, să învăţăm să supravieţuim în ea, să folosim avantajele pe care le putem avea şi să nu fim încrezători că ne-am putea descurca singuri.

Cred că nu suntem într-o situaţie în care să ne permitem să închidem uşile, pentru că se face întuneric.

Reporter: Mulţumesc!