Băncile - mai active în restructurare, cam absente în creditare

Rolul băncilor în restructurarea companiilor aflate în dificultate pare să fi devenit mai activ în ultima perioadă, în condiţiile în care contextul economic rămâne vitreg cu mediul de afaceri, potrivit opiniilor exprimate de reprezentanţi ai mediului de afaceri, practicieni în insolvenţă şi analişti.

Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre activitatea de bază a instituţiilor de credit, aceea de a finanţa economia, companiile, în special cele de dimensiune medie şi mică, reproşând băncilor că le-au întors spatele şi că nu le înţeleg modelul de afaceri.

Cele mai recente date ale Băncii Naţionale a României (BNR) arată o reducere cu 3,3% a creditului neguvernamental în luna septembrie a acestui an, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut. Împrumuturile acordate persoanelor juridice au înregistrat un avans de 2,3% (1,15 miliarde lei), pe componenta în lei, anulat, însă, de scăderea de 8,6% (6,4 miliarde lei) pe componenta în valută, potrivit statisticilor publicate de Banca Centrală.

Cele mai afectate de diminuarea finanţării sunt întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), care nu pot să ofere garanţii la fel de atractive precum companiile mari, situaţie remarcată şi de preşedintele ţării, Traian Băsescu, domnia sa declarând, la începutul acestei luni, că băncile nu manifestă disponibilitate să le acorde împrumuturi şi identificând accesul la finanţare drept principala problemă cu care se confruntă antreprenorii locali.

Statul a încercat să vină în ajutorul acestora, prin instrumente de garantare, cărora pare să le lipsească anvergura necesară. Recent, Guvernul a aprobat un program de garantare a împrumuturilor pentru IMM-uri, în limita unui plafon de două miliarde lei. Prin acesta, statul va putea să garanteze până la 50% din valoarea unor linii de credit destinate exclusiv finanţării capitalului de lucru companiilor, valoarea maximă a unui împrumut garantat fiind de 5 milioane lei pentru fiecare companie. Companiile solicitante trebuie să ofere garanţii care să acopere minimum jumătate din valoarea creditelor.

Mediul de afaceri s-a arătat sceptic faţă de eficienţa aceste măsuri, considerând că doar un număr redus de firme va putea îndeplini condiţiile de eligibilitate.

Lipsa accesului la finanţare nu reprezintă un impediment doar pentru dezvoltarea afacerilor, ci şi realizarea unor restructurări de succes, potrivit unui raport Coface, care arată că, în timp ce firmele au nevoie de credite acordate pe perioade mai lungi, băncile preferă să îşi reducă expunerile faţă de acestea, optând să acorde împrumuturi pe termen scurt.

• Vasile Deleanu: "Băncile nu mai privesc insolvenţa cu resemnare"

Concepţia şi atitudinea băncilor în legătură cu insolvenţa s-au schimbat în ultima perioadă, potrivit lui Vasile Deleanu, senior partner în cadrul societăţii de practicieni în insolvenţă Rovigo. "Asistăm la o schimbare de optică, în sensul că băncile nu mai privesc insolvenţa cu resemnare, ca pe o etapă finală, ci ca pe o bună oportunitate de restructurare, de reorganizare şi refacere a business-ului", arată domnia sa, care a continuat: "Conform principiului «construim împreună», băncile impun necesitatea şi creează premisele esenţiale ale unor reorganizări de succes, ale salvării şi menţinerii activităţii firmelor în dificultate.

Astfel, pentru a răspunde nevoilor actuale, băncile şi-au regândit organigrama, în sensul că şi-au creat propriile divizii de restructuring şi workout.

Pe această linie se evidenţiază şi preocuparea băncilor de a întocmi propriile planuri de reorganizare şi a-şi angaja propriile echipe de consultanţi în restructurare".

Pe de altă parte, în planul efectelor asupra profesiilor liberale, preocuparea băncilor pentru recuperarea unei părţi cât mai mari din creanţe şi continuarea activităţii debitorului determină apariţia a noi profesii, cum este aceea de manager de restructurare, ne-a mai precizat Vasile Deleanu. "O altă constatare, din practică, este aceea că băncile au o deschidere şi sunt mult mai receptive la măsurile propuse de administratorul judiciar, care ţin de salvarea întreprinderilor", afirmă avocatul.

Acţiunile pe care băncile le-au întreprins atunci când companiile au început să întâmpine dificultăţi sunt de înţeles din punctul lor de vedere, însă contrare intereselor mediului de afaceri, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. "În condiţiile în care băncile s-au văzut cu bilanţurile pline de active «toxice», au trecut la executarea garanţiilor, precum şi la constituirea aşa-numitelor "bănci rele", în încercarea să scape de împrumuturile neperformante", arată domnia sa.

O soluţie pe care oamenii de afaceri o promovează de mai mulţi ani constă în intrarea instituţiilor de credit în acţionariatul companiilor, pentru o perioadă de cel puţin trei ani, a amintit Cristian Pârvan. "Repunerea pe picioare a unei companii aflate în dificultate necesită minimun trei ani. Băncile au, cel puţin teoretic, specialişti care pot să evalueze mai bine perspectivele financiare ale firmelor şi să ajute la îmbunătăţirea fluxului de numerar. Cu implicarea lor, planurile de redresare ar putea să capete un contur mai clar", susţine secretarul general AOAR.

Un alt motiv pentru care un proces de restructurare are nevoie ca băncile să joace un rol activ este că acesta necesită şi o finanţare corespunzătoare ca să se soldeze cu un succes, adaugă domnia sa.

În vederea asigurării resurselor financiare de care companiile au nevoie, Cristian Pârvan susţine creşterea capitalizării CEC Bank şi a FNGCIMM, acordarea de ajutoare de stat proporţional cu efectul de angrenare pe care investiţiile respective îl au asupra IMM-urilor, o asistenţă mai generoasă acordată tinerilor antreprenori, precum şi crearea unui fond de dezvoltare care să fie finanţat din sumele obţinute în urma vânzării de pachete la companiile de stat şi din emisiuni de titluri de stat care să se adreseze populaţiei.

• Mihai Ionescu: "Băncile preferă să împrumute statul, ignorând mediul de afaceri"

Firmele implicate în comerţul exterior se simt nu doar abandonate, ci şi "sabotate" de sistemul bancar, subliniază Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

"În condiţiile în care dispun de mai puţine resurse financiare ca în trecut, băncile cu capital majoritar străin preferă să împrumute statul, ignorând mediul de afaceri", afirmă domnia sa. Această situaţie pune presiune pe fondurile de garantare, din cauză că instituţiile de credit nu prea mai acceptă garanţiile reale ale firmelor, preferând garanţiile de stat, precum şi pe băncile controlate de stat, CEC Bank şi EximBank, care au, însă, o capacitate redusă de a susţine economia, atrage atenţia Mihai Ionescu.

"Băncile străine nu mai sunt prietenoase cu mediul de afaceri românesc, iar din această cauză este nevoie să capitalizăm atât băncile de stat, astfel încât să poată să se implice în restructurarea firmelor care întâmpină dificultăţi, cât şi a fondurilor de garantare", potrivit secretarului general al ANEIR.

În schimb, analistul financiar Dragoş Cabat consideră că băncile dau deja semne că ar viza repornirea creditării. "Sunt semne că creditarea reporneşte. Băncile au început să se mişte sau măcar să îşi dorească acest lucru", ne-a declarat domnia sa.

Chiar dacă, statistic, IMM-urile par fie societăţile care intră cel mai adesea în insolvenţă, acestea aduc un aport important la dezvoltarea economică, în opinia analistului financiar. Domnia sa ne-a mai precizat: "Numai ca număr sunt multe insolvenţele în rândul IMM-urilor, dar statistic vorbind declanşau procedurile de insolvenţă mai mult în perioada de recesiune. Noi am ieşit din recesiune între timp, cu o uşoară creştere economică. IMM-urile sunt mult mai profitabile decat companiile mari".

Creditele pentru refinanţare, utilizate de companii în vederea uşurării poverii datoriei, nu au reprezentat niciodată o afacere, susţine Dragoş Cabat. "Refinanţarea este o soluţie de avarie care părea interesantă la un moment dat, dar a fost mai mult o mişcare de marketing, ca băncile să nu spună că nu aveau activitate. Nimeni nu voia de fapt sa dea aceste credite, ci doar să se promoveze ca şi când ar face-o. Nu s-a aşteptat nimeni ca aceasta să fie un succes", ne-a mai declarat analistul.

Băncile se arată, aşadar, mai flexibile în procesele de restructurare a companiilor, dar mai "strânse la pungă", atunci când vine vorba despre finanţarea sectorul privat.

Cât de bine se împacă aceste două abordări, rămâne ca timpul să o decidă...