English
Tribunalul Gorj a dat, luni, două decizii definitive de înghetare a cursului leu - franc elveţian (CHF) la nivelul istoric, din data încheierii contractelor de credit, şi a obligat băncile pârâte - Bancpost şi Piraeus Bank - să recalculeze ratele achitate de clienţii reclamanţi şi să le restituie sumele achitate în plus.
Avocatul Gheorghe Piperea observă că, în primă instanţă, ambele acţiuni au fost respinse. Domnia sa a comentat: "În apel, însă, soluţiile au fost diametral opuse. Se vede treaba că seminariile de pregătire profesională ţinute de BNR magistraţilor la Sinaia, în aprilie şi în octombrie 2015, nu au avut rezultate prea bune, de vreme ce, iată, există încă soluţii emise de judecători (care şi-au înţeles menirea - aceea de a face dreptate) care contrazic înţelepciunea cursurilor ţinute de şefimea BNR".
Şi avocatul Adrian Cuculiş notează că instanţele de judecată au început să aibă o practică unitară în ceea ce priveşte îngheţarea cursului valutar în contractele cu băncile.
În cazul procesului cu Piraeus Bank, Tribunalul Gorj a dispus îngheţarea cursului de schimb valutar CHF-leu şi efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în lei a francului elveţian de la data încheierii contractului pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului, urmând ca banca să restituie reclamantului sumele plătite în plus de către acesta.
Sentinţa este similară în cazul Bancpost. Instanţa constată caracterul abuziv al clauzei prevăzută de art. 4.1 din contract privind comisionul de acordare şi obligă pârâtele (Bancpost şi sucursala Târgu Jiu a băncii) să restituie reclamantului suma încasată cu acest titlu, cu dobânda legală aferentă, începând cu data încasării şi până la data plăţii efective. Totodată, instanţa a dispus îngheţarea cursului de schimb valutar CHF-leu şi efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în lei a francului elveţian, de la data încheierii contractului, pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului, urmând ca pârâtele să restituie reclamantului sumele plătite în plus către acesta. Banca a fost obligată şi la plata a 1500 lei cheltuieli de judecată la fond şi apel.
În ultima perioadă, instanţele au început să dea câştig de cauză debitorilor într-o serie de procese intentate de aceştia împotriva băncilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Unde-i responsabilitatea asumarii????
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 00:59)
La momentul T zero se doreste cumpararea unui activ (casa) la pret 100.000 EUR. cumparatorul alege cumpararea in EUR/RON/CHF/USD/YEN, orice moneda si cumpara. pam pam. Cumparatorul se indatoreaza in moneda imprumutata pentru a cumpara activul CASA denominat in EURO la cursul achizitiei....OK....In conditiile in care cumparatorul isi asuma returnarea imprumutului, prin garantii colaterale, ?!?!?!?! ce treaba are banca cu ce se intimpla pe curs de schimb in jos :))))). Repet, exista un moment in care toate partile sunt deacord a intra in tranzactie. wtf?
1.1. Momentul (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Mareș avocata câștigātoare a inghe& în data de 03.02.2016, 10:16)
Este cel de la data semnārii contractului, pentru cā atât banca cât și clientul semneazā pe acel curs, nu pe cursuri viitoare. Bāncile interpretezā greșit acordul de voințā prin perceperea unor sume în plus , la cursuri mai mari.
1.2. contract depozit (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Marcelus în data de 03.02.2016, 12:45)
Sa inteleg ca in cazul unui contract pentru un depozit in EUR sau USD, banca si clientul semneaza pentru un curs, nu pentru cursuri viitoare si astfel clientul nu trebuie sa primeasca la scadenta eventualele castiguri din curs valutar?
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 14:41)
Ei Marcelus... nu cerceta mintea netedă a instanțelor... și frumoasele oportunități de afaceri pe care întrebarea ta le sugerează. ... (am glumit :-))
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Rodica în data de 03.02.2016, 15:09)
Știi tu că la momentul împrumutului, venea comisarul de la Credite și cu glas scăzut, îți spunea că suma solicitată poate fi obținută doar la împrumutul în CHF, la vreme 2007?
Apropo, chestia că toți clienții băncilor sunt fie absolvenți de facultăți, sau tari la economie și matematică, este penibilă.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 16:34)
Bancile au venit in Romania sau noi am mers la ele?
Aici moneda e leul greu.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 17:51)
Marcelus, draga, in cazul unui depozit n-ai nici o treaba cu cursul.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 18:52)
De ce, dragă anonim 1.6? Dacă eu depozitez 1000 € azi, la 4.5 și mâine ajunge 4.2 (s-a mai întâmplat)... de ce să nu restituie banca diferența? Marcelus a pus o întrebare foarte MARE.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 00:45)
Hai sa-ti spun eu wtf- La momentul Tzero camatarul a venit si a zis "ca nu te incadrezi la euro, dar au ei un produs fantastic la care merge, otrava de credit CHF prezentat ca "MONEDA SIGURA" . Lasati vrajeala
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 09:56)
Adica Mares, daca tu ma imprumuti pe mine cu 1000 eur la 4,5 RON / EUR, iar apoi cursul devine 10 RON / EUR, e ok sa iti dau inapoi 4500 RON, corect? Ca noi am convenit la momentul zero cand asta era cursul.
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 15:41)
E mai greu puțin. Așa gândeau și instantele care au respins. Dacā scade sau crește, e simplu : clauza de platā nu prevede creștere sau scādere, doar voința de la semnare. În rest, dobânda se calculeazā la acel curs.
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 15:43)
Nota 10 de la tatāl conversiilor. Ai înțeles în esențā prevederile dreptului românesc.
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 15:44)
Greșit. Nota 4. Nu e vb. De depizite.
1.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 15:53)
Ai nota 7. Așa e, în particular e obligatoriu dreptul românesc, cu primordialitate.
1.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 16:03)
Ai priceput 1/,2. În acel moment, noi ne angajām la valoarea cursului din data semnārii, fārā inserarea în contract a clauzei ,,monedā strāinā". Pe parcurs, totul se plātește în lei, dar raportat la euro, pe cursul de la data semnārii contractului.Dacā crește, eu creditorul, am drept de revizuire pentru cā tacit NU AM INTRODUS CLAUZA DE ADAPTATE.
1.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2016, 10:43)
Ce nu intelegi ca nimeni nu a vazut cum arata chf-ul la momentul acordari creditului toti am luat lei ca aceasta moneda nu exista in visteria bancilor a fost fictiva deci am luat lei sa Platim lei nu chf afost excrocherie nu poti sa vinzi un produs pe caRe nu il ai in casa👍👍👍 ;👍👍
2. Decizia în cazul Piraeus
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 03:22)
A Tribunalului Gorj este părtinitoare. În niciun caz justă. Este probabil cazul unui judecător care are la rândul lui probleme cu băncile.
Iată ce scrie în decizia instanței.
"Norma BNR nr.17/2003 prevede obligaţia băncii de a administra riscul în sensul diminuării lui, prin organizare de control a activităţii de creditare, obligaţie prevăzută tocmai pentru a exclude asumarea riscului operaţiunii de creditare de către consumatori, iar o măsură în acest sens o constituie îngheţarea cursului de schimb valutar la momentul încheierii contractului, măsură ce corespunde cerinţelor echităţii şi bunei credinţe."
Ei bine, în norma BNR nu există cuvântul "diminuare" ci doar "administrare". Și lasă dreptul băncilor să îl administreze în conformitate cu raportul risc/profit asumat, acest lucru NEEXCLUZÂND existența unei proporții mai mici de credite mai riscante. De ce pune Onorata Instanță cuvinte în gura BNR? Halal judecător! De ce face un judecător o normă BNR mai restrictivă decât este în realitate?
"(3) Strategia institutiilor de credit privind administrarea riscurilor semnificative trebuie sa determine raportul dintre risc si profit pe care institutia de credit il considera acceptabil in conditiile asigurarii continuitatii activitatii acesteia pe baze sanatoase si prudente."
Argumentația instanței este greșită și ilogică. O urmare a ei este aceea că TOATE CREDITELE ÎN EURO sau USD vor fi înghețate la momentul acordării.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 10:59)
adica scopul administrarii riscului de catre banci ar fi in sensul cresterii lui?
2.2. Niște detalii (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 12:24)
Riscul de credit este PROBABILITATEA ca un debitor să nu mai plătească. Scurt și simplu. Dar este o PROBABILITATE, nu un cost. Nu este dobânda, comisionul, etc (deși se poate interpreta că dobânda este o măsură a riscului).
Atenție mare la următoarea diferență... banca ar putea lua acțiuni pentru MINIMIZAREA riscului unui portofoliu întreg de credit. Auzim la știri: banca X a vândut un portofoliu de credite auto către nu-știu-cine.
Ce ar însemna ca banca să micșoreze/minimizeze riscul de credit al UNEI PERSOANE FIZICE? Așa cum zice tăntălăul de judecător din Gorj. Tu anonimule, ai 10% șanse să rămâi fără serviciu (se calculează statistic ... ești tânăr, sânge fierbinte, fugi după iubită în pădure ... cu mașina firmei ... patronul te dă afară). Statisticienii calculează/măsoară că 1 din 10 tineri de 18 ani își pierd serviciul în primii 5 ani.... bla bla.
Deci, riscul tău este probabilitatea de 10%. Ce înseamnă ca banca să minimizeze riscul? Păi înseamnă să îl facă mai mic ca 10%. De exemplu 2%. Asta înseamnă să acționeze într-un fel care să te facă pe tine să fugi mai rar cu mașina firmei după fete sau să îl convingă pe patron să nu te dea afară. Cum poate face asta? Păi angajează o dădacă pe lângă tine care să te țină sub observație. Asta înseamnă minimizarea riscului de credit.
Băncile nu fac asta. Ele cer garanții... te văd tânăr și spun ... "dacă fuge ăsta cu mașina șefului" ... îi cer garanție de la părinți (că e tânăr și nu are nimic, săracu'). Asta nu înseamnă MINIMIZAREA riscului.... tu poți la fel de bine să fugi. Înseamnă că riscul este administrat și ACOPERIT. Tu fugi. ... părinții plătesc. Este foarte simplu. Dar mult prea complicat pentru judecătorul din Gorj.
Deci băncile nu minimizează riscul de credit la nivelul fiecărui client. Ci fac asta la nivelul structurii portofoliului de credite. Au credite auto, de consum, ipotecare, pentru IMM-uri, etc. Unele sunt mai riscante decât altele dar și dobânda lor este mai mare ... aduc mai multe venituri băncii. Reașezarea acestor portofolii (mai multe din alea, mai puține din celelalte) duce la o micșorare a riscului general din banca respectivă.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Lavinia în data de 03.02.2016, 12:27)
si atunci comisionul de risc/administrare credit atunci de ce se mai percepe de banca??? adica si ... si cu banii luati...nu? bravo domnilor bacheri. sunteti pe drumul cel bun
ce serviciu indeplineste banca pentru justificarea comisionului de administrare? in conditiile date.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 14:38)
Comisionul de risc a fost declarat de instanțe ca abuziv și făcut ilegal și de Ord de Urg. Măsura reparatorie pe care o poate lua instanța este să reducă anuitatea cu EXACT cât a fost abuziv încasat în plus și să restituie sumele din trecut. Nu să umble la cursul creditului.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 15:31)
Mie imi este clar din norma BNR ca administrarea riscurilor trebuie sa se faca in folosul consumatorului, in sensul diminuarii acestora.
Acel judecator a interpretat corect norma bnr.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 16:24)
Te invit să dai citate ... așa cu păreri aruncate în vânt. Citatul care te face să crezi asta. Eu am dat un citat (acela de la comentariul 2 care începe cu (2)). Nu vrei să dai și tu unul? Altfel nu te credem.
2.7. Hai că ți le dau eu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 16:36)
Singurul articol care are referire la clienți este acesta. Dar referința este în sensul protejării de clienți (și acțiunile lor), nu a clienților. Pricepi diferența?
Art. 83
(1) La evaluarea riscului juridic si a celui reputational institutiile de credit trebuie sa ia in considerare cadrul legal si de reglementare, inclusiv in domeniul social, precum si orice alte elemente care le pot afecta activitatea (de exemplu: publicitatea negativa, conforma sau nu cu realitatea, facuta practicilor de afaceri si/sau persoanelor legate de acestea, pierderea increderii in soliditatea unei institutii de credit, datorata incalcarii grave a securitatii acesteia in urma unor atacuri interne sau externe asupra sistemului informational, intampinarea de catre clienti a unor probleme in utilizarea anumitor produse, fara a avea suficiente informatii despre acestea si fara a cunoaste procedurile de remediere a problemelor respective, necunoasterea clara a drepturilor si obligatiilor partilor unei tranzactii de tip "electronic banking", inclusiv cu moneda electronica).
(2) In vederea reducerii riscului juridic si reputational, institutiile de credit pot dezvolta programe de educare a clientilor pentru utilizarea noilor produse si servicii, pentru cunoasterea comisioanelor aferente acestora, pentru semnalarea problemelor ce pot aparea si a modalitatilor de solutionare a acestora.
Singurele riscuri pe care le citești (dacă le-ai citit și nu ai comentat așa gratuit, ca postacul), sunt cele JURIDICE și REPUTAȚIONALE. Vezi unde valutar? Nope.
Dar îți dau citatele la care m-am referit eu:
Art. 34
Institutiile de credit trebuie sa ia masuri pe linia administrarii urmatoarelor riscuri semnificative: riscul de credit, riscul de piata, riscul de lichiditate, riscul operational si riscul reputational.
--- definește ce este riscul semnificativ și acesta include riscul de credit.
Art. 38
(1) Institutiile de credit trebuie sa opteze pentru un profil de risc, stabilind obiectivul si strategia pentru fiecare risc semnificativ, inclusiv in ceea ce priveste activitatile externalizate.
(2) Institutiile de credit vor stabili tipurile de riscuri pe care sunt pregatite sa le asume, precum si pragul de la care un risc este considerat semnificativ. La stabilirea acestora se vor avea in vedere natura, dimensiunea si complexitatea activitatii.
(3) Strategia institutiilor de credit privind administrarea riscurilor semnificative trebuie sa determine raportul dintre risc si profit pe care institutia de credit il considera acceptabil in conditiile asigurarii continuitatii activitatii acesteia pe baze sanatoase si prudente.
Art. 39
Institutiile de credit trebuie sa adopte politici pentru administrarea riscurilor semnificative, in vederea implementarii profilului de risc ales. Politicile respective trebuie sa corespunda strategiilor generale, sa fie corelate cu nivelul fondurilor proprii ale institutiilor de credit si cu experienta acestora in administrarea riscurilor, precum si cu disponibilitatea de expunere la risc stabilita de consiliul de administratie.
--- Ai găsit "consumator" sau "client" în cele două articole? Nu. Dar ai găsit Consiliul de Administrație. Ce înseamnă asta? Băncile nu sunt ONG de salvat cățeii fără stăpân. Fac bani și răspund pentru asta în fața conducerii lor. Atât.
Aștept un CITAT de la tine. Nu mai veni cu povești, vraja mării.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 16:41)
Si daunele unde sunt?
2.9. Excelent (răspuns la opinia nr. 2.8)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 16:44)
Merci pentru completare... da, se pot cere daune, judecătorul le stabilește valoarea.
2.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 16:50)
1 mil €/ clauza contract e rezonabil?
2.11. Ha Ha (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 17:00)
Vreau și eu vreo două clauze ... lol Unde semnez contractul abuziv.
2.12. si eu vreau (răspuns la opinia nr. 2.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 17:32)
Cativa au fost " NOROCOSI" , dintre ei cativa nu exista altii au albit pe cap.
2.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 16:06)
Impunerea administrārii implicā respectarea normelor de drept naționale.
2.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 16:12)
Vorbārie. Normele române în vigoare impun introducerea unei clauze de adaptare cân existā creșteri sau scāderi ale cursurilor valutare. Dacā in contracte nu existā ,,clauza monedei strāni", se presupune cā omisia se datoreazā pārților semnatare , asta a fost voința lor și ca atare instanța impune cursul de la data semnārii.
2.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 16:14)
Nota 10. O clauzā cu douā ințelesuri se interpreteazā in favoarea consumatorului.
3. esenta problemei
(mesaj trimis de carmen în data de 03.02.2016, 10:21)
Nu stiu cat timp mai trebuie sa se repete, pentru a fi inteles, ca bancile trebuiau sa avertizeze cu privire la risc. Nu au facut asta, dimpotriva, au vandut creditele in CHF ca fiind lipsite de risc.
3.1. Esența problemei este incompetența (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 13:11)
Judecătorului. Vă urez tuturor (și mie) să nu ajungem într-o sală de judecată și să dăm peste incompetentul de la Gorj. Ce, nu ne aducem aminte de o judecătoare beată, excortată de polițiști, care a folosit aberații ale legii pentru a scăpa fără nicio pedeapsă? Cred că cei mai mulți dintre judecătorii din România nu au nimic sfânt în ei (dpdv deontologic, etic). Se cred dzei în scaunul judecătoresc și privesc în jos la prostime. Iar acesta din Gorj se visează haiduc. Este nobil să crezi asta, dar nu când ar trebui să o slujești pe zeița justiției, OARBĂ care cântărește drept.
Eu aș face plângere la CSM împotriva acestui judecător din cauza aberațiilor scrise în decizie. Chiar dacă nu mai poate fi îndreptată, măcar ar avea de suferit puțin ... o penalizare, ceva la salariu.
Partea ciudată a acestui judecător este că ARE DREPTATE în decizia luată .... Dar nu în ARGUMENTAȚIA ei. Mai sunt și alte aberații în ea. Iată însă un argument (esențial, zic eu) care lipsește din decizie.
Banca Piraeus a DEMONSTRAT REA CREDINȚĂ în acordarea acestui credit. Acest lucru dacă era trecut în decizie (și nu aberații din Norme BNR pe care judecătorul NU LE ÎNȚELEGE).
Cronologie:
- iunie 2008: BNR lansează către public (dar evident către băncile pe care le supervizează), Raportul asupra stabilității financiare în care spune: "Coeficienţii de variaţie a cursurilor de schimb (calculaţi ca variaţie standard raportată la media cursului) CHF/RON şi JPY/RON sunt superiori celui specific EUR/RON (folosind cursurile zilnice pentru perioada 3.01.2005 – 4.03.2008). Mai mult, în perioadă de turbulenţe, CHF devine monedă de siguranţă pentru investitori, ceea ce va determina aprecierea şi mai mare a CHF faţă de toate celelalte monede.
Riscurile creditării în valută sunt cu atât mai mari cu cât nu întreaga populaţie înţelege în totalitate provocările asociate."
--- Comentarii: băncile au primit aceste semnale de îngrijorare ale BNR. Nu era neapărat un avertisment iminent ci mai degrabă se exprima și faptul că întreaga populație nu înțelege ÎN TOTALITATE provocările asociate CHF. Poate că tu ai crezut că este lipsit de risc dar nu asta ți s-a spus în bancă. Ți s-a spus că este monedă stabilă (ceea ce și este - problema ta este că LEUL este instabil și volatil pentru că din România pleacă investitorii), că doar o mare problemă o poate afecta (război, poate o criză globală, etc).
- 19 aug 2008: BNR publică un nou regulament care îl modifică pe vechiul Regulament 3/2007. În noua versiune, se adaugă Cap II-1 "Dispoziţii privind practici de creditare sănătoase". La art 4-4 se spune:
" Împrumutătorii sunt obligaţi să informeze clienţii prin menţionarea în cadrul graficelor de rambursare aferente contractelor de credit ori, dacă nu se întocmesc grafice de rambursare, prin menţionarea distinctă în cadrul contractelor de credit a posibilităţii modificării, în sensul majorării, a sumelor datorate, în cazul materializării riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii ori în cazul creşterii costului creditului provenind din comisioane şi alte cheltuieli privind administrarea creditului prevăzute în contract."
--- Comentarii: 22 aug 2008 este data publicării în Monitorul Oficial, dată de la care băncile au fost obligate să respecte noua conduită de avertizare a riscului valutar. Este evident că băncile au știut înainte de 19 aug că SE VA SCHIMBA regulamentul. Sigur au existat comunicări între departamentele din BNR și bănci ... că doar nu suntem în epoca băsescu când tăierile cu 25% se preconizau să se întâmple în 2 săptămâni de la comunicarea către public. Ei bine, este vorba de o perioadă de timp din iunie 2008 până pe 19 aug (22 aug) 2008, când băncile știau că noul regulament va impune o informare mai detaliată a clientului în legătură cu riscul valutar.
Întrebare pentru onorat public. Când a fost acordat creditul Piraues? Păi se spune în decizia judecătorească: Între reclamant şi pârâtă s-a încheiat contractul de împrumut din data de 14.08.2008, prin care banca a împrumutat consumatorului suma de 20.790 CHF.
Observați, onorată instanță și stimați jurați (nu avem în România - dar mă joc și eu), că Piraeus a acordat acest credit cu O SĂPTÂMÂNĂ înainte de aplicarea noului regulament. Este exclus ca directorii din conducerea Piraues să nu fi știut că vor fi obligați la mai multă consiliere față de client și la mai multă atenție la riscul valutar al CHF, în special. Și totuși, banca a ales să nu folosească noul contract-tip pe care erau obligați să îl utilizeze doar după data de 22 aug. Chiar dacă nu este neregulamentar, este totuși REA CREDINȚĂ. Ceea ce și vroiam să demonstrez. În perioada iun-aug 2008, Piraeus avea toate șansele să demonstreze buna credință și NU A FĂCUT-O.
3.2. E atac la justitie? sau mi se pare? (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 16:48)
Felicitari clientului care a castigat.
Ma inclin in fata judecatorului.
3.3. Ți se pare (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 17:28)
Ai ascultat prea mult la TV despre dictatorii care țipă că le este atacată independența justiției.
Singurul articol care mi se aplică din Legea privind statutul magistraților 303/2004 este acesta:
ART. 2
(3) Judecătorii sunt independenți, se supun numai legii şi trebuie să fie imparțiali.
(4) Orice persoană, organizație, autoritate sau instituție este datoare să respecte independența judecătorilor.
A respecta, în acest articol, nu înseamnă ceea ce faci tu: te înclini, pupi mâna, saluți pe stradă, te dai la o parte și faci loc pentru că vine Măria Sa Judecătorul. Asta să o faci cu o Alteță Regală.
A respecta independența înseamnă a nu face ceva care o poate afecta. Te duci și TE ADRESEZI judecătorului și îl ameninți, îl presezi, îl înduioșezi, îl mituiești ... toate acestea afectează independența lui.
Dacă A vorbește cu B și judecătorul aude întâmplător, nu se aplică alin (4). Dacă o persoană cu funcție critică un judecător, atunci s-ar putea interpreta, depinde de ce spune, dar nu este automat o încălcare. De aceea se cheamă Inspecția Judiciară să decidă.
Eu spun că acest judecător nu este foarte competent și a fost mai mult haiduc decât imparțial. Și că nu i-ar strica să meargă pe la cursurile de perfecționare pe care Legea le cere.
ART. 35
(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanÑia independenÑei şi imparÑialităÑii în exercitarea funcÑiei.
ART. 36
Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului NaÑional al Magistraturii, conducătorilor instanÑelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.
ART. 37
(1) Judecătorii şi procurorii participă, cel puÑin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul NaÑional al Magistraturii, de instituÑii de învăÑământ
superior din Ñară sau din străinătate ori la alte forme de perfecÑionare profesională.
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 16:20)
Esti un dobitoc de bancher care pentru a ajunge Director de sucursalā a girat cu toatā averea lui personalā. Dacā îți spun cā am 5 conversii câștigate la instanțe diferite din jurisdicții diferite, mai ai ceva de conentat? Postacule!!!
4. fără titlu
(mesaj trimis de Radu în data de 03.02.2016, 13:25)
Observ ca ziarul Bursa face propaganda pentru votarea acestei legi nesimtite a darii in plata din moment ce scrie povesti de genul ca in ultima vreme instantele au inceput sa ia nu stiu ce hotarari. Instantele au facut la fel de multa vreme cu contractele abuzive, dar asta nu inseamna ca absolut toate contractele fraierilor care au luat credite in franci elvetieni sunt abuzive. Unii dintre cei care au luat credite in franci au abuzat fiindca au riscat mult prea mult, iar bancile au acceptat tocmai fiindca stiau ca le pot lua casele si sa ii lase pe drumuri.
4.1. si sa ii EXECUTE PE DIFERENTA (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 16:54)
vorbeste citet
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 17:50)
Executarea pe diferență mi se pare odioasă dacă ai depus deja ipoteca. Oribil.
5. Abuz Piraeus
(mesaj trimis de Împrumutat chf în data de 03.02.2016, 14:15)
Piraeus pe lângă lipsa de informare la semnarea contractului cu privire la riscul împrumutului în Chf a produs și un abuz marsav în timpul derulării contractului prin mărirea unilaterala a marjei sale cu 2 puncte procentuale in 2009. Își merita soarta.
Și nu-i mai plângeți de mila ca nu e fata mare, banca nu poate justifica de exemplu faptul ca a avut Chf în numerar in gestiune in momentul creditarii, poziția fiind creată scriptic, iar clienții au primit lei sau euro. Cine a tras lei/euro a primit banii din depozitele băncii, banca nu s-a imputat în Chf. Și chiar dacă s-ar fi imprumutat in chf, si-a închis liniile în Chf prin 2011 (după spusele lui Cinteza). Deci despre ce povestim? Despre o banca care nu a predat către clienti chf, nu s-a împrumutat în chf, nu e expusă în Chf dar vrea sa încaseze rate în lei la cursul mărit peste 200%? Și nici nu negociază cu clienți decât prin metoda bocancul în gura? Decizia din Gorj e justa, bravo judecătorului iar banca sa se mulțumească ca e numai atât, ca dacă ar exista și o instituție sa facă un audit minuțios cu privite la ceea ce au făcut cu noi, sigur ar răspunde penal pentru mizeriile făcute.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 15:06)
Ce spui tu nu este justiție. Vrei răzbunare ... da. Ai dreptate să simți asta.
Problema cu răzbunarea ta este că îmi faci mie/nouă praf STATUL DE DREPT.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 15:07)
Pentru că spui că un ticălos nu are dreptul la justiție.
5.3. Abuz Piraeus (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Împrumutat Chf în data de 03.02.2016, 17:54)
Răzbunare? NU! Personal am propus băncii din 2009 zeci de variante prin care sa-mi scad costul creditului sau sa împărțim povara riscului valutar.
Am cerut soluții ca milogul dar mereu am fost refuzat! Nu doresc decar sa se aplice legea, pt ca banca nu face nimic, dimpotriva, te calcă în picioare. Și cer ca banca sa nu mai fie protejata de BNR sau alte instituții, sa răspundă.
Și de ce sa se facă praf Statul de drept dacă cer un audit minuțios cu privire la Cum si-au desfășurat băncile activitatea pentru creditele în chf? Au bancile ceva de ascuns?Sau Statul de drept are de suferit daca cer asumarea de către banca a răspunderii pentru înșelăciunea prin lipsa informării cu privire la riscuri și expunerea noastră la actuala situație? Sa fim serioși. ..
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 18:05)
Când m-am referit la statul de drept, mi s-a părut (poate am greșit) că ai spus să nu îi plângem de milă dacă un judecător greșește în privința ei ... că a abuzat la rândul ei.... În fine... are dreptul la justiție.
Și are și dreptul la control detaliat. În SUA, băncile de acolo au fost prinse că DELIBERAT au lansat credite toxice (erau semnături false pe documente, emailuri cu astfel de instrucțiuni). S-au găsit e-mailuri, etc, prin care s-a dovedit de către procurori. Este bine că te întrebi de ce nu s-a făcut nimic la noi prin forța autorităților statului. A depus cineva o plângere la procuratură?
5.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2016, 00:54)
Sanctionarea abuzului a incalcarii normelor legale de catre profesionist in relatia cu consumatorul, inlaturarea abuzului si repararea prejudiciilor generate in atatia ani este distrugera "statului de drept"? Cu ce v-au spalat pe creier frate?! Postacii camatarilor...va platesc astia la cuvant, la fraza, la ineptie?
6. Felicitari justitiei
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 16:30)
Propun ca banii din reducerea parlamentarilor 300 sa mearga la judecatori.
Si eu sunt in proces cu altceva pt ca e vid legislativ, Anpc ma trimite la o alta institutie care ma trimite la TRIBUNAL.
Parlamentul ce face?
6.1. Așa am fost trimis și eu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.02.2016, 16:42)
Tot de ANPC. Când magazinul de la care cumpărasem un produs a dat faliment, produsul s-a stricat în garanție și am rămas în aer.
Răspunsul ANPC a fost ca în cazul tău. Te înscrii la masa credală a agentului economic falit și ceri despăgubiri în tribunal. Așa se întâmplă peste tot pe planetă. Nu cred că există țară unde există lege pentru orice situație.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2016, 18:19)
Domnule Cristi C. cum imaginezi ca a fost alcatuit Codul de legi?
Din cer, Dumnezeu nu a trimis decit zece porunci.
Facutul si desfacutul legilor este o treaba continua, pentru care am facut un legislativ, care se ocupa cu asta permanent.
De ce?
Pentru ca legile sa fie adecvate organizarii sociale, dar si vietii individuale.
Daca recunosti ca, in cazul creditarii, a fost creata o situatie insuportabila, desi am ajuns la ea pe cai legale, atunci cred ca ar cam trebui sa-ti pui intrebari cu privire la justetea si functionalitatea legilor si eventual sa aplauzi cazul rar cand justitia face dreptate, chiar daca, eventual, nu stie sa argumenteze pertinent.
Prin urmare, sunt de parere ca efortul intelectual principal, in cazul de fata, ar trebui indreptat pe directia fertila deschisa de sentinta de la Gorj.
Eventual, prin introducerea in normele BNR a cuvintelor necesare, care lipsesc.
Puteti urmari consecintele?