Preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat, astăzi, să anunţe numele viitorului premier, conform declaraţiei făcute vinerea trecută, după prima rundă de consultări cu partidele parlamentare. Noul guvern se moşeşte greu, din cauza divergenţelor existente între partidele de opoziţie care au votat moţiunea de cenzură ce a dus la demiterea cabinetului Dăncilă. În timp ce liberalii sunt dis-puşi să îşi asume guvernarea şi îl propun premier pe Ludovic Orban, liderii celorlaltor formaţiuni politice nu îşi doresc să intre într-un cabinet condus de preşedintele PNL.
Victor Ponta, liderul Pro România, a reiterat ieri că deputaţii şi senatorii formaţiunii politice vor vota un guvern liberal în anumite condiţii şi a vorbit des-pre o trădare, bazată pe un acord tacit între PNL şi PSD.
Dan Barna, liderul USR, a precizat, ieri, cele patru condiţii pentru susţinerea unui guvern minoritar liberal: adoptarea legii privind alegerile pentru primari în două tururi; votarea iniţiativei "Fără Penali în funcţii publice"; consultarea Parlamentului asupra propunerii pentru poziţia de Comisar European ce revine României; desfiinţarea prin lege a recursului compensatoriu.
El a spus că Alianţa USR PLUS va intra la guvernare doar după alegerile parlamentare şi că îşi doreşte organizarea anticipată a acestora. Barna a declarat că va solicita astăzi preşedintelui Klaus Iohannis un program clar privind organizarea alegerilor anticipate în prima jumătate a anului viitor.
Liderii UDMR au prezentat condiţiile în care vor vota viitorul guvern. UDMR nu va susţine viitorul guvern dacă se va modifica legea alegerilor locale şi se va reveni la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Conform unor surse politice, liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar mai fi cerut ca liberalii consideraţi anti-maghiari din cauza unor ieşiri publice, cum ar fi Rareş Bogdan sau Florin Roman, să nu facă parte din viitorul cabinet.
De partea cealaltă, social-democraţii au declarat că viitorul guvern nu va beneficia de voturile senatorilor şi deputaţilor PSD. La începutul şedinţei de guvern de ieri, premierul Viorica Dăncilă a declarat că îi "somează" public pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe "gălăgioşii lideri ai PNL" să abandoneze discursul urii şi să se concentreze pe creionarea unui program de guvernare, iar dacă nu sunt în stare, să-şi asume public acest lucru.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a precizat, ieri, că PSD a decis în Comitetul Executiv să nu acorde votul de învestitură noului Guvern, fiind datoria noii majorităţi să îşi asigure susţinerea. Întrebat despre o declaraţie a Vioricăi Dăncilă, potrivit căreia în anumite condiţii PSD ar putea da votul de învestitură noului Guvern, Marcel Ciolacu a replicat: "Eu ştiu ce decizii am luat în CEx. Nu vreau să comentez declaraţiile unui fost prim-minis-tru, actual premier interimar şi preşedinte al partidului. Decizia din CEx e de a nu vota. (...) E normal când s-a creat noua majoritate, noua majoritate să îşi voteze Guvernul pe care şi-l doresc."
El a mai spus că, după învestirea noului guvern, PSD îi va lăsa "luna de miere", după care va începe să numere "minutele de întârziere la plen, kilometri de autostradă".
Surse din interiorul PNL susţin că liberalii au întocmit schiţa noului guvern în acord cu promisiunile făcute atunci când au depus moţiunea de cenzură: un cabinet suplu, care va avea 15 miniştri, urmând ca mai multe ministere să fie comasate.
Cea mai importantă comasare ar urma să aibă loc între Ministerul Economiei şi cel al Energiei. Tot aici ar urma să intre şi Intreprinderile Mici şi Mijlocii, dar şi Turismul. Ministerul de Externe ar urma să fie înglobeze şi Afacerile Europene, dar şi cel pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Surse din interiorul PNL susţin că Ministerul Fondurilor Europene va fi păstrat pentru a nu periclita absorbţia de bani de la Bruxelles şi pentru a nu fi nevoie de reacreditarea agenţiilor de plăţi.
O altă comasare va avea loc la Minis-terul Transporturilor, care ar urma să includă şi Comunicaţiile şi se va numi Ministerul Infrastructurii. Ministerul Educaţiei ar urma să includă Cercetarea, Tineretul şi Sportul. Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului va urma să-l includă şi pe cel al Apelor şi Pădurilor.
Aceasta este o primă variantă de schiţă de Guvern, urmând ca discuţiile să se finalizeze în zilele următoare, după ce preşedintele îl va desemna astăzi pe viitorul premier.
Conform mai multor surse politice, se pare că viitorul şef al guvernului va fi Ludovic Orban, preşedintele PNL. Acesta a declarat ieri că liberalii vor avea discuţii cu liderii formaţiunilor care au contribuit la succesul moţiunii de cenzură şi că noul guvern va trece de votul Parlamentului.
În legătură cu condiţiile anunţate de partidele de opoziţie pentru a susţine noul guvern, Ludovic Orban a replicat: "Vom vedea în discuţiile pe care le vom purta şi vom găsi cele mai bune soluţii".
El a subliniat însă că există declaraţii publice care arată disponibilitate de sus-ţinere a unui guvern PNL sau format în jurul PNL.
Ludovic Orban a spus: "Oricine nu va vota pentru guvernul propus de preşedintele Iohannis, va vota pentru menţinerea în funcţie a guvernului Dăncilă".
Liderul PNL a spus că, imediat după ce preşedintele ţării va desemna viitorul prim-ministru, va face publică schema viitorului guvern, numărul de ministere şi persoanele nominalizate pentru ocuparea funcţiilor de ministru.
Liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a declarat, ieri, că deputaţii grupului vor susţine un Guvern PNL.
Pambuccian a declarat: "O să susţinem un Guvern PNL şi nu am pus condiţii pentru susţinerea aceasta, ci am discutat chestiunile pe care ni le dorim de la acest guvern, care sunt în linii mari chestiuni care ţin de minorităţi şi de culte. (...) Ne-am dori, de exemplu, ca Departamentul pentru culte să rămână în subordinea primului ministru, aşa cum a fost şi până acum. Ne-am dori ca o serie de chestiuni legislative care rămăseseră restante legate de minorităţi, nu mă refer aici la legea-cadru, să le trecem în anul care urmează".
Domnia sa a spus că garantează pentru toate cele 17 voturi din partea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.