• De cîte ori avem o afacere ispititoare, izbucneşte scandalul adopţiilor internaţionale de copii
• Ultima declaraţie a raportorului european, Emma Nicholson, aduce a şantaj politic
M-am culcat în iunie 2001 şi m-am trezit în ianuarie 2004 (eram foarte obosit de vreme ce am dormit doi ani şi jumătate), dar n-am pierdut nimic: acelaşi scandal cu adopţiile internaţionale, acelaşi prim ministru Adrian Năstase, acelaşi Raportor al Parlamentului European, baroana Emma Nicholson, aceeaşi ameninţare de suspendare a negocierilor de integrare europeană a României. Parcă trecuse numai o noapte. După ce m-am frecat la ochi, am zărit în mediul economic înconjurător unele diferenţe; "Alro" Slatina fusese deja privatizată, tot aşa Banca Agricolă şi IAS-urile; în schimb, acum avem de gînd să construim o ditamai autostradă Braşov-Borş cu compania americană "Bechtel".
Aşa am aflat că, la nici două luni de somn, baroana Emma Nicholson s-a declarat entuziasmată de progresele Guvernului Năstase în problema adopţiilor, iar privatizarea "Alro" - cea mai profitabilă uzină a industriei româneşti - s-a amînat pentru un an după aceea (tot în favoarea companiei americano-ruse pe care o ţintise Guvernul, iniţial). Şi am aflat că scandalul adopţiilor de acum este, de fapt, altul, după cum altul este şi contractul care a şocat Uniunea Europeană - construcţia autostrăzii presupune vreo 3 miliarde de euro şi i-a fost atribuit trustului "Bechtel" fără nici o licitaţie (în această privinţă din urmă, seamănă cu privatizarea "Alro", care a fost "unidirecţionată" prin caietul de sarcini).
În virtutea asemănărilor, mi-am zis: "Probabil că baroana Emma Nicholson este, pur şi simplu, o doamnă nobilă, foarte integră, femeie cu sensibilitate normală pentru situaţia copiilor în general şi a celor necăjiţi, în special; şi fiind vulnerabilă la acest aspect, s-ar putea să nu observe că este stimulată să explodeze în problema adopţiilor, ori de cîte ori apare o mare afacere românească, de la care sînt excluse companiile europene". Aprecierea părea cu atît mai verosimilă, cu cît, conform declaraţiei baroanei, nu declanşase actualul scandal al adopţiilor pe baza propriilor cercetări despre soarta micuţilor români înfiaţi în străinătate, ci pe baza unor documente ce îi fuseseră aşezate pe birou de altcineva. Asta putea să însemne că acel altcineva, purtînd cine ştie ce interese de afaceri în România, ţinuse în mînecă (timp de luni de zile) informaţiile despre adopţiile de aici, pentru ca, la momentul potrivit, să le folosească pentru a-i întoarce cheiţa baroanei. Cînd am văzut că preia şi problema libertăţii presei, mi-am zis: "Hopa!, uite că s-a băgat şi într-o chestiune cu adevărat serioasă, cu implicaţii directe nu doar asupra copiilor necăjiţi, ci asupra întregii societăţi româneşti; şi după cum pare o doamnă nobilă şi integră, probabil că nu va abandona problema şi atunci să te ţii...aoleu!, ce furtună!"
Pe măsură ce au trecut zilele, însă, reacţiile baroanei s-au înmuiat, treptat, treptat, deşi nu este clar că ar fi acceptat explicaţiile Guvernului nostru că moratoriul adopţiilor nu ar fi fost încălcat. Tot aşa, problema libertăţii presei nu a condus-o la soluţia silirii mass-media româneşti să-şi achite obligaţiile către stat (cum îi sugerase, raţional, organizaţia "Romania Think Tank"), ci a inclus presa printre domeniile ce urmează a fi monitorizate european, alături de justiţie, de exemplu.
Mi-am explicat: "De!, un om integru şi sensibil nu este, neapărat, un economist; baroana nu este datoare să înţeleagă o ierarhie a problemelor şi că, soluţionînd una centrală, se rezolvă - măcar parţial - şi alta care, într-o măsură, este consecinţă a celei dintîi". Aşa am scuzat-o în faţa propriei judecăţi.
Pentru ca, astăzi, după dezbaterea Raportului său asupra României în Parlamentul European, să-mi fie răsturnate toate argumentele. Căci baroana Emma Nicholson s-a apucat să declare că, de fapt, deţine dovezi cutremurătoare despre adopţiile internaţionale de copii guvernate de Cabinetul Năstase. Şi că nu le-a dat publicităţii ca să nu provoace o uriaşă furtună politică!
Frate! Ce-i asta?! Este asta nobleţe?! Integritate?! Sensibilitate?! Grijă pentru copii?!
Eu, unul, zic că nu. Părerea mea este că a deţine dovezi despre nu ştiu ce, dar "cutremurătoare" şi a le ţine la sertar, reprezintă curat şantaj politic. (Ne-am putea face o idee la ce se referă probele deţinute de Raportor - în 2001, baroana a afirmat că deţine dovezi despre copilaşi români adoptaţi în străinătate, cărora li s-a pierdut urma.) Încep să plec urechea la gurile rele care susţin că, în realitate, baroana s-ar fi răzbunat pe Adrian Năstase pentru că premierul nostru ar fi încercat să obţină înlocuirea ei.
Noi, cu şantajul politic, sîntem învăţăţi de mult, de pe vremea cînd Cozmîncă scria pe dosarele de control "Să fie păstrate ca şi cînd n-ar exista".
Dacă aşa arată politica la Parlamentul European, atunci chiar că ni se tărăgănează integrarea în mod nedrept, pentru că noi o practicăm ca vocaţie.
Aş putea să mă culc la loc. M-aş trezi în 2007. Sînt curios dacă baroana Emma Nicholson va da atunci publicităţii probele pe care zice ca le deţine. Căci România mai are cîteva mari afaceri - distribuţia gazelor, BCR, energia electrică, Petrom...
Problema este că, între timp, noaptea, copii micuţi de la semafoare vor continua să cerşească la geamul maşinilor oprite la intersecţii.
• Ce mai avem de dat?
Datoria suedeză, preluarea pachetului majoritar al "RomTelecom" sau adopţiile internaţionale sînt tot atîtea exemple de compromisuri făcute de autorităţile noastre, în schimbul unui mai bun parcurs în negocierile cu Uniunea Europeană. Preşedinţia Consiliului Europei este preluată de două ori pe an, la începutul fiecărui semestru de căre un stat european. Ca să le cîştiga bunăvoinţa în procesul de negociere, Guvernul nostru a cedat în faţa unor interese economice sau politice ale statelor repsective în ţara noastră. Cel puţin aşa pare să se fi întîmplat în cazul a trei din cele şase state care au deţinut preşedinţia în ultimii trei ani.
-Sub preşedinţia suedeză (primul semestru din 2001), premierul Adrian Năstase a acceptat, în urma unor negocieri cu Guvernul de la Stockholm, plata a 120 de milioane de dolari în contul datoriei către Suedia, izvorîtă din emisiunea unor obligaţiuni de stat din 1929, în valoare 27,6 milioane de dolari aur SUA. În doar trei luni a fost rezolvată problema unei datorii vechi de peste 70 de ani! Şi (culmea!) diferendul s-a soluţionat chiar în timpul preşedinţiei suedeze a Consiliului Europei;
-Preluarea controlului asupra "RomTelecom" de către compania elene OTE, prin dobîndirea a încă 16% care să îi asigure ponderea majoritară în opreatorul român de telecomunicaţii, a fost negociată puternic timp de doi ani de autorităţile române. Strategia de vînzare a pachetului respectiv a fost aprobată în noiembrie 2002, cu doar două luni, înainte de preluarea de către Grecia a preşedinţiei Consiliului Europei (primul semestru 2003). Iar contractul de privatizare a fost semnat de Ministerul Comunicaţiilor în 31 ianuarie 2003, la doar o lună după ce Grecia a preluat preşedinţia Consiliului. OTE a ajuns, astfel, la o cotă de 54% din RomTelecom, în schimbul unei tranzacţii sofisticate în valoare totală de 273 milioane de dolari;
- După vizita premierului Silvio Berlusconi la Bucureşti din aprilie 2003, Guvernul român nuanţează moratoriul convenit cu Uniunea Europeană, acceptînd ca 105 copii să fie adoptaţi în Italia. Vizita premierului Berlusconi la Bucureşti a avut loc cu doar două luni înainte ca Italia să preia preşedinţia Consiliului Europei;
Potrivit calendarului, pînă în 2007, preşedinţia Consiliului va fi deţinută de Irlanda, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Austria şi Finlanda. Oare lor ce le vom da?
•
• Scandalul "Alro"
14 mai -izbucneşte scandalul privatizării combinatului de aluminiu "Alro" Slatina, în urma dezvăluirilor din ziarul "BURSA" privind intenţia privatizării combinatului printr-o majorare de capital cu emiterea de noi acţiuni la valoarea nominală (mult mai mică decît valoarea de piaţă), proces care schimba raporturile în societate, statul urmînd să piardă poziţia majoritară în combinat în favoarea acţionarilor minoritari "Conef" şi "Marco International";
18 mai 2001 - reprezentantul Grupului francez "Pechiney", primul producător de aluminiu european şi principalul candidat la privatizarea "Alro", nu mai vine la Bucureşti, în cadrul misiunii Asociaţiei ïntreprinderilor Franceze (MEDEF);
iunie-iulie: Guvernul amînă în repetate rînduri luarea unei decizii clare privind strategia de privatizare a "Alro". Autorităţile noastre susţin că societatea din Slatina este profitabilă, fiindcă are energia subvenţionată; Oficialii români susţin că este nevoie de o capitalizare masivă a societăţii pentru retehnologizare;
august: premierul francez Lionel Jospin vine într-o vizită oficială la Bucureşti, însoţit de o puternică delegaţie franceză, din care au făcut parte şi reprezentanţii "Pechiney"; autorităţile noastre au negat că în cadrul întîlnirilor cu oficialii francezi s-ar fi abordat problema privatizării "Alro";
septembrie - Presat din toate părţile- Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială- Guvernul ia în calcul posibilitatea să amîne privatizarea "Alro" cu cinci ani;
octombrie - Guvernul aprobă strategia de privatizare, după cinci luni de amînări; în presă apar informaţii că noua strategie favorizează compania americană "Marco International" la cumpărarea combinatului.
aprilie 2002 - "Marco International" devine acţionar majoritar la "Alro".
•
• Scandalul adopţiilor
- iunie - Baroana Emma Nicholson întocmeşte proiectul unui Raport asupra României, în care intenţionează să recomande Parlamentului European suspendarea negocierilor de integrare a ţării noastre, din cauza indiferenţei guvernului pentru situaţia copiilor instituţionalizaţi;
- 4 iunie - Ministrul integrării europene Hildegard Puwak afirmă că Raportul baroanei nu periclitează negocierile integrării noastre, deoarece decizia asupra negocierilor aparţine Consiliului de Miniştri al UE, iar nu Parlamentului European;
- 12 iunie - Deputatul PRM Smaranda Ionescu solicită crearea unei comisii parlamentare care să investigheze toate adopţiile internaţionale de după 1989;
- 15 iunie - Premierul Adrian Năstase anunţă că Guvernul a hotărît să suspende adopţiile internaţionale de copii;
- Baroana Emma Nicholson precizează că nu a recomandat suspendarea negocierilor de integrare a României, idee vechiculată dintr-o greşită interpretare a textului;
- 17 iunie - Baroana Emma Nicholson declară: "Adopţiile internaţionale trebuie suspendate, cel puţin doi ani sau chiar pentru o perioadă mai mare de timp, întrucît sînt dovezi potrivit cărora au fost mai mulţi copii adoptaţi în străinătate cărora li s-a pierdut urma". (Citat după Rompres);
- 28 iunie - Teodor Meleşcanu solicită o anchetă guvernamentală asupra ministrului sănătăţii Daniela Bartoş ca să verifice posibila sa implicare în adopţiile ilegale de copii;
- 31 august - Baroana Emma Nicholson declară: "Sub conducerea domnului prim-ministru, Guvernul a făcut progrese uimitoare privind problema copiilor abandonaţi. Desigur, mai sînt multe de făcut, [...]. ïnsă Guvernul a luat deciziile necesare. [...] Se va crea o echipă comună, formată din oameni de afaceri importanţi români şi străini, pentru a veni în ajutorul copiilor României".
- 27 septembrie - Curtea de Apel Bucureşti anulează suspendarea adopţiilor internaţionale decisă de Comitetul Român pentru Adopţii;
- Guvernul comunică că "va continua procesul de construire a unui sistem eficient, transparent, care să permită un control strict al tuturor procedurilor de adopţie şi care să suprime actele de corupţie";
- 28 septembrie - Premierul Adrian Năstase declară că Guvernul este decis să menţină moratoriul privind adopţiile internaţionale;
- 20 octombrie - Ambasadorul S.U.A. Michael Guest declară: "Grantul pentru care am semnat astăzi creează programul < Child Net > - un proiect pe cinci ani, în valoare de 15 milioane de dolari, care are ca scop reconsiderarea sistemului de protecţie a copiilor" [...] "sperăm că adopţiile internaţionale vor putea fi reluate în condiţii transparente şi echitabile, cît de curînd posibil";
- Premierul Adrian Năstase declară: "Anumite persoane au încercat să speculeze, să afirme, că există o diferenţă de abordare între Guvernul român şi cel american, inclusiv în ceea ce priveşte adopţiile internaţionale. [...] Colaborarea noastră cu Uniunea Europeană, colaborarea cu diverse organizaţii internaţionale care se ocupă de problematica copilului, dar şi această colaborare excelentă cu Guvernul american ne arată că sîntem pe drumul cel bun".
- 4 noiembrie - Ministrul de externe Mircea Geoană: Soluţia adoptată de Guvernul României în problema adopţiilor privind crearea unui organism independent care să evalueze seriozitatea cazurilor aflate deja în faza finală a procesului de adopţie, a fost bine primită la Washington. (Rompres);
- 5 noiembrie - Preşedintele Senatului Franţei Christian Poucelet: "Adoptarea unui copil român este un lucru prioritar pentru un francez care vrea să înfieze un copil, deoarece inima vorbeşte înaintea raţiunii în acest domeniu".
•
• Scandalul "Bechtel"
19 decembrie 2003 - La Palatul Victoria, în prezenţa premierului Adrian Năstase şi a ambasadorului Michael Guest, preşedintele companiei "Bechtel International Inc.", Michael Adams şi directorul general al Administraţiei Naţionale a Drumurilor, Mihai Băşulescu, semnează contractul de proiectare, construire şi finanţare în sistem de parteneriat public-privat a autostrăzii Braşov-Tîrgu Mureş-Cluj-Oradea-Borş, contract în valoare de aproximativ 2,5 miliarde dolari;
5 februarie 2004 - Comisia Europeană investighează modul în care Guvernul a acordat companiei americane "Bechtel" contractul ("Financial Times"); oficialii europeni consideră că firma americană a fost aleasă, fără licitaţie, pe considerente politice şi că întregul proces de selecţie a fost îndeplinit fără transparenţă; europenii se tem că autostrada Bucureşti - Budapesta, convenită de comun acord între Comisia Europeană şi Guvernul de la Bucureşti, nu va avea suficient trafic, în condiţiile în care legătura cu Uniunea Europeană o va face autostrada Braşov - Borş;
9 februarie - Analistul politic Dick Morris anunţă că va cere retragerea ambasadorului SUA de la Bucureşti, Michael Guest; Morris este iritat de implicarea Ambasadei americane în derularea netransparentă a contractului de construcţie a autostrăzii Braşov-Borş cu firma "Bechtel" din SUA;
11 februarie - Apar în presă diferenţe semnificative (patru sute de milioane de dolari) între valoarea contractului prezentată de autorităţi şi cea din nota de fundamentare a proiectului;
13 februarie - Americanii anunţă alte cifre; oficialii Ministerului Transporturilor au anunţat o valoare a proiectului de 2,9 milioane de euro, cu tot cu TVA, iar, în nota de fundamentare apar 2,9 milioane de euro fără TVA; surse din Ambasada SUA susţin că proiectul este de 2,42 miliarde de euro cu tot cu TVA;
5 martie - Adjunctul secretarului pentru Comerţ al SUA, William Lash: "Nu a fost nici o înţelegere între compania Bechtel şi autorităţile române".
•
• Scandalul adopţiilor
20 ianuarie - Jonathan Scheele declară: "Problema administraţiei publice nu va putea fi rezolvată pînă în 2007. ïn plus, anul acesta alegerile nu ne vor ajuta. Este clar că putem uita de această problemă într-un an electoral. ïn cel mai bun caz, va fi posibilă pregătirea reformei în administraţia publică";
21 ianuarie - Bogdan Niculescu Duvăz afirmă: "nu domnul Scheele decide dacă intrăm sau nu în Uniunea Europeană";
- Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie investighează Maternitatea Ploieşti suspectînd infracţiuni de "neglijenţă în serviciu, fals intelectual şi trafic de copii";
- Cu toate că pregătise un Raport asupra României în termeni favorabili, baroana Emma Nicholson revine în aceeaşi zi şi acuză Guvernul nostru că a încălcat moratoriul adopţiilor internaţionale, aprobînd adoptarea a 105 copii români de către familii italiene, după vizita la Bucureşti (din aprilie 2003) a premierului italian Silvio Berlusconi, care urma să preia Preşedinţia Consiliului Europei în a doua jumătate a acelui an; europarlamentarul Arie Oostlander cere suspendarea negocierilor de aderare cu România;
22 ianuarie - Premierul Adrian Năstase afirmă că: Arie Oostlander este "mîhnit" că partidul creştin - democrat nu este prezent în Parlamentul României; moratoriul asupra adopţiilor internaţionale nu a fost încălcat, ci au fost rezolvate, prin excepţie, cazurile de adopţii surprinse de moratoriu în stadii finale, fapt despre care guvernul nu era dator să o informeze pe baroana Emma Nicholson;
- Preşedintele executiv PD Emil Boc solicită constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind adopţiile internaţionale;
23 ianuarie - Alin Teodorescu declară: "Pe de o parte, europenii sprijină oprirea adopţiilor internaţionale, pe de altă parte italienii (şi nu numai ei) insistă pentru facilităţi în acest domeniu. De altfel, primul ministru al Guvernului italian nu şi-a ţinut promisiunile privind accelerarea negocierilor de aderare cu România [...]";
- Preşedintele Ion Iliescu declară: "Presiuni sînt de la senatori americani, de la autorităţi franceze şi spaniole".
27 ianuarie - Ministrul de externe Mircea Geoană relatează: "Cu privire la situaţia creată în ultimele zile cu privire la adopţiile internaţionale, discuţia dintre premier şi comisarul Verheugen a fost clarificatoare. Am convenit ca guvernul nostru să transmită către Parlamentul României în următoarele săptămîni forma finală a proiectului de pachet legislativ cu privire la protecţia copilului şi adopţii, care va avea avizul final al experţilor independenţi care au lucrat împreună cu comisia europeană şi cu echipa românească pentru finalizarea acestor texte legislative";
31 ianuarie - Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului Eugen Bejinariu declară: "Nu există nici o încălcare a legii. Nu a fost încălcat Moratoriul care a fost semnat cu România";
- Secretarul de Stat - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului Gabriela Coman: "Guvernul a transmis către instanţă în perioada 2001-2003 prin 12 memorandumuri ca acestea, aprobate la termene variind între 3 luni şi 6 luni, cu un număr de 1115 cereri, deci acestea sînt cele aprobate prin memorandumuri, dintre care către instanţă au plecat pînă acum 976, iar tot de la instanţă avem pînă acum decizie definitivă şi irevocabilă pentru 857 de cazuri;
2 februarie - Alianţa PNL-PD cere demisia Cabinetului Năstase;
3-5 februarie - Negociatorul şef cu UE Vasile Puşcaş discută cu europarlamentari amendamentele baroanei Emma Nicholson;
- Vicepreşedintele PSD Viorel Hrebenciuc afirmă că delegaţia italiană şi o mare parte a celei germane nu vor sprijini propunerea lui Arie Oostlander de suspendare a negocierilor de integrare cu România;
- PRM ameninţă Guvernul cu o moţiune de cenzură;
5 februarie - PD îl somează pe Adrian Năstase să dea explicaţii privitoare la adopţiile internaţionale, în faţa Parlamentului;
6 februarie - Senatorul Gheorghi Prisăcaru declară: "Ceea ce se întîmplă acum, mă refer la climatul creat în jurul României, face parte din nişte jocuri politice în care ţara noastră este prinsă la mijloc";
- Ambasadorul SUA Michael Guest declară: "ïn urmă cu doi ani şi jumătate ne-am oferit să sprijinim Guvernul României pentru a eradica corupţia din acest proces şi să oferim asistenţă la redactarea unui proiect de lege şi implementarea acestei legi după ce va fi votată. ïn tot acest timp primul ministru şi alţi miniştri m-au asigurat personal că legea va include ca opţiune şi adopţiile internaţionale. Acum văd articole în presă în care primul ministru spune că nu este de acord cu adopţiile internaţionale şi aştept nişte clarificări din partea Guvernului României în această privinţă pentru că nu putem pune accent pe excepţii aşa cum face doamna Emma Nicholson, ci pe faptul că legea trebuie să înainteze";
- Senatorul PSD Matei Vintilă declară: "Sîntem într-un an electoral, iar amendamentele introduse de europarlamentarii Arie Oostander, Emma Nicholson şi alţii vizează destabilizarea guvernului şi îi favorizează pe adversarii politici ai PSD";
- Negociatorul şef Vasile Puşcaş nu exclude posibilitatea ca dezbaterile create în jurul raportului baroanei Emma Nicholson să fie generate de interesele electorale ale parlamentarilor europeni;
8 februarie - Traian Băsescu îl acuză pe premierul Adrian Năstase că s-a folosit de adopţiile internaţionale pentru a-şi deschide uşile cabinetelor de la Bruxelles: "Adrian Năstase este şeful celei mai mari reţele de trafic de copii din România - o marfă pe care a administrat-o după bunul plac şi în interes personal";
- Şerban Mihăilescu afirmă: "Declaraţiile făcute la conferinţa de presă PD nu au nici o legătură cu realitatea";
19 februarie - Raportul Parlamentului European pentru România elaborat de baroana Emma Nicholson - votat, în unanimitate de Comisia Afaceri Externe, Drepturile Omului şi Securitate Comună şi Politică de Apărare a acestui for; documentul solicită Comisiei Europene şi Consiliului European să reorienteze strategia de aderare a României, astfel încît să acorde o prioritate maximă susţinerii ţării noastre pentru instaurarea statului de drept;
- Alianţa PNL-PD cere demisia Guvernului;
24 februarie - Europarlamentarul Graham Watson declară că "România ar putea intra în UE la un an după Bulgaria";
5 martie - Theodor Stolojan afirmă, după întrevederi cu baroana Emma Nicholson, Günter Verheugen şi Graham Watson: "Toţi interlocutorii mei nu au ezitat să spună răspicat, însă, că Bulgaria se află înaintea României şi că, dacă nu ne vom rezolva problemele, atunci decuplarea de bulgari [în procesul integrării] va fi inevitabilă";
11 martie - Parlamentul European aprobă Raportul de ţară al Comisei de Politică Externă, redactat de baroana Emma Nicholson, atrăgînd atenţia guvernului de la Bucureşti că trebuie să lupte cu nivelul înalt al corupţiei, să asigure independenţa justiţiei, să garanteze independenţă mass-media şi să oprească abuzurile poliţiştilor.