BAROMETRUL IRSOP: "Aşteptările managerilor au scăzut pe toate planurile"

Volumul producţiei a ieşit din contracţie şi a urcat la un indice de 55 de puncte în februarie, faţă de 45 în ianuarie, arată Barometrul industrial realizat de IRSOP. Acesta subliniază că nivelul revenirii este similar cu cel înregistrat de regulă în luna februarie, în ultimii cinci ani şi în consecinţă, indicele nu prezice un start mai bun în 2019 faţă de începutul din anii trecuţi.

Stocurile au scăzut şi mai mult faţă de luna trecută, ajungând la 41 de punc­te în februarie, comparativ cu 45 în ianuarie, conform studiului citat, care menţionează că ultima dată când stocurile au înregistrat un nivel atât de coborât a fost în octombrie 2017.

Comenzile neexecutate au rămas în contracţie la 41 de puncte, sub media anuală de 48 de puncte din 2018. Nivelul redus arată scăderea severă a activităţii din ultimele luni şi sugerează că cererea curentă este limitată la producţia existentă.

Comenzile noi au crescut de la 43 în ianuarie la 56 în februarie. "Creşterea este mai mare decât media anuală a cererii în 2018 şi ceva mai ridicată decât volumul cererii din februarie anul trecut", evidenţiază IRSOP, specificând că, în domeniul cererii, vârful este mai puţin important decât continuitatea.

Comenzile pentru export au scăzut în mod neaşteptat, de la 59 în ianuarie la 54 în februarie. Scăderea este oarecum atipică în comparaţie cu anii trecuţi şi cu reapariţia cererii interne şi ar putea semnaliza slăbirea în continuare a cererii în zona Euro, ceea ce ar fi des­tul de îngrijorător pentru exportatorii din România, conform specialiştilor citaţi. Importurile de materii prime au cres­cut de la 49 la 52, pe fondul accelerării activităţii productive. Dar creş­terea timidă semnalează nesiguranţă în ceea ce priveşte comenzile viitoare.

Barometrul IRSOP arată că numărul angajaţilor continuă să oscileze uşor în jurul punctului de 50, care separă contracţia de expansiune: "În februarie, firmele au mărit puţin numărul angajaţilor de la 48 la 50 pentru a face faţă cererii, dar suplimentarea timidă arată că firmele nu se aşteaptă la creşteri de activitate mult peste capacităţile existente".

Costurile de producţie s-au situat şi în februarie la un nivel ridicat, dar în uşoară coborâre, la 72 de puncte de la 75, cu o lună înainte. Reducerea de cos­turi ar putea fi explicate prin cheltuielile mai mici cu energia, datorită vremii mai bune şi prin măsuri adaptative de raţionalizare a consumului, potrivit sursei citate, care explică: "Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au scăzut de la 62 în ianuarie la 58 în februarie. Probabil că preţurile mai mari din lunile precedente erau bazate pe negocieri anterioare, în timp ce preţurile recente reflectă într-o măsură mai mare slăbirea cererii din ultimele luni".

Aşteptările managerilor au scăzut pe toate planurile, mai arată Barometrul IRSOP, adăugând: "Comparativ cu ianuarie, în luna februarie managerii au fost mai puţin convinşi că vor creşte comenzile, producţia, stocurile, comenzile neexecutate, exporturile şi preţurile pe care le încasează. În schimb, se aşteaptă într-o măsură ceva mai mare că vor creşte costurile de producţie şi importurile. Indicele sintetic care măsoară încrederea ma­nagerilor a scăzut de la 70 în ianuarie la 68 în februarie".

În ansamblu, specialiştii citaţi văd o repornire parţială a activităţii în indus­trie, cu evoluţii contradictorii, sentimente de incertitudine şi o posibilitate redusă de a anticipa ce se va întâmpla în lunile următoare.

În acelaşi timp, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a crescut, în februarie 2019 faţă de luna anterioară, cu 10,6 puncte, până la valoarea de 34,4 puncte. Comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 12,3 punc­te. Potrivit specialiştilor citaţi, această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului: "Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a crescut faţă de luna anterioatră cu 8,2 puncte, până la valoarea de 47,5 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 19,6 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 11,9 puncte, până la valoarea de 27,9 punc­te (faţă de aceeaşi luna a anului anterior, Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 8,7 puncte)".

Peste 87% dintre participanţii la studiu anticipează o depreciere a leului faţă de euro, în următoarele 12 luni: "Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7885, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8462.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de un an (martie 2020/martie 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,72%, mai arată CFA.