Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS

Actualizare 21:00 Băsescu: "Fragilizarea fondului de pensii, un risc al promulgării legii privind reducerea CAS"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi că un risc al promulgării legii privind reducerea CAS ar fi fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii, indicând că au mai fost "zile" în care nu se ştia de unde se vor lua fonduri pentru plata pensiilor.

Preşedintele Băsescu a enumerat riscurile promulgării legii privind reducerea CAS. Astfel, el a arătat că primul risc este legat de depăşirea deficitului bugetar angajat, a deficitului structural şi a deficitului pe bugetul general consolidat, ceea ce ar putea avea ca efect întreruperea acordului cu FMI, UE şi Banca Mondială.

"Un alt risc despre care toată lumea se fereşte să vorbească, dar este o realitate - fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii. Toţi spun < nu e nimic, se va lua de oriunde, dar se vor plăti pensiile >. Eu vă spun că am trăit zile când am constatat că nu avem de unde să luăm. Or, această fragilizare, creşterea de la 12,5 la peste 18 miliarde de lei deficit al fondului de pensii este un lucru îngrijorător. Nu vreau să spun, Doamne fereşte!, că nu se vor plăti pensiile, dar se creşte riscul ca la un moment dat să începem să amânăm plata pensiilor, să le mai mutăm pe luna viitoare şi aşa mai departe, funcţie de lichidităţi. Eu nu spun neapărat că se va întâmpla aşa, dar creşterea de la 12,5 la peste 18 miliarde este un lucru care nu trebuie făcut. Acesta este un deficit structural, or, bătălia oricărei ţări responsabile este pentru reducerea deficitelor structurale", a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

El a subliniat că deficitele structurale au efecte pe perioade lungi de timp şi trebuie absorbite planificat, astfel încât, de la an la an, să se reducă deficitul structural la fondul de pensii.

"Aici, soluţia este în creşterea salariilor şi creşterea numărului de locuri de muncă, dacă Guvernul ar avea o asemenea prioritate, dar nu o are şi trebuie să se gândească şi la acest lucru", a susţinut Băsescu.

Preşedintele Băsescu a menţionat că un alt risc al promulgării legii de reducere a CAS ar fi legat de creşterea taxelor, precum cele pe proprietate, pe automobile şi a cotei unice.

De asemenea, el a indicat că un alt risc prin promulgarea legii ar fi reducerea şi mai puternică a investiţiilor susţinute din bugetul de stat, care ar avea ca efect reducerea numărului de locuri de muncă.

-----------

Actualizare 20:50 Băsescu: "Nu ne permitem ca în 2015 să nu ne apropiem de 2% pentru bugetul Apărării"

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat astăzi că anul viitor România trebuie să aibă o creştere importantă a bugetului Apărării, subliniind că "nu este de joacă" având în vedere situaţia regională.

Şeful statului a susţinut că şi-ar fi dorit să promulge legea privind reducerea CAS înainte de alegerile prezidenţiale, însă Guvernul nu are soluţii viabile de a acoperi deficitul de la fondul de pensii şi, în plus, România are obligaţii de îndeplinit în ceea ce priveşte NATO.

"Pentru mine nu este o dispută cu Guvernul, şi eu aş fi vrut ca înainte de alegeri să promulg o lege care să reducă fiscalitatea, însă pentru mine este o chestiune de conştiinţă, pentru că eu plec pe 21 - 22 decembrie şi rămâne anul 2015, pe care populaţia ar trebui să-l suporte în condiţiile în care Guvernul, în mod real, aşa cum cred eu, nu are soluţii viabile de acoperire a deficitului care se creează suplimentar la fondul de pensii, plecând şi de la realitatea că avem deja nişte obligaţii prin Tratatul fiscal şi prin aderarea la NATO, obligaţii care trebuie soluţionate", a declarat preşedintele Băsescu la Palatul Cotroceni.

În context, el a menţionat că bugetul alocat Ministerului Apărării trebuie majorat.

"Şi am să vă mai dau un element care e extrem de important în modul de abordare atunci când vorbim de securitate: România cere aliaţilor să disloce nave în Marea Neagră, să disloce mijloace - aviaţie - în bazele militare româneşti iar asta înseamnă pentru aliaţi costuri suplimentare. Nu poţi să ceri altora costuri suplimentare când tu nu-ţi respecţi propriile tale angajamente pentru propria ta securitate. Ştiu foarte bine abordarea partenerilor noştri, în mod deosebit a marilor puteri. Spun: < Da, dar voi ce faceţi pentru securitatea voastră? >. Deci este clar că anul viitor trebuie să avem o creştere importantă a bugetului Apărării. Nu-i de joacă cu situaţia în care ne aflăm iar situaţia regională nu ne permite să nu ne apropiem, dacă am putea, ar trebui să avem 2%, dar nu ne permitem să nu ne apropiem de 2% în alocarea pentru cheltuielile de apărare", a explicat şeful statului.

-------

Actualizare 19:40 Gorghiu: "PNL este deschis pentru a vota din nou reducerea CAS într-o sesiune extraordinară"

Purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu, a declarat, astăzi, că liberalii sunt disponibili şi deschişi pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru a fi votată din nou legea pentru reducerea CAS, astfel încât măsura să poată fi aplicată de la 1 octombrie, transmit surse din presă.

"PNL anunţă public, încă o dată, că este disponibil pentru un proiect pe care l-a generat, l-a asumat, l-a susţinut la nivelul USL, în plan guvernamental şi pentru care a fost dispus să şi iasă de la guvernare în cazul în care nu se aplică, anunţă că este disponibil pentru o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a putea vota în procedură de urgenţă această lege pe care o considerăm vitală pentru sistemul economic din România", a afirmat Gorghiu.

Alina Gorghiu a precizat că PNL solicită preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului să facă demersurile pentru convocarea sesiunii extraordinare pe tema reducerii CAS, opinând că aceasta ar trebui să aibă loc "de urgenţă".

"Dacă nu se rediscută de urgenţă, această lege nu mai poate intra în vigoare de la 1 octombrie. Dacă această lege nu se va rediscuta extrem de repede, în cel mai scurt timp, în sesiunea extraordinară a Parlamentului - vorbesc de Senat şi de Camera Deputaţilor, care este cameră decizională - credinţa noastră este că nu va mai fi aplicată deloc această lege câtă vreme PSD se află la guvernare", a mai spus Gorghiu.

Ea a acuzat că în cazul reducerii CAS este vorba de "un joc electoral" făcut de Victor Ponta şi Traian Băsescu.

"Este un joc din care singurii câştigători sunt cei doi, în timp ce cetăţenii şi oamenii de afaceri cinstiţi pierd. Retrimiterea proiectului de către Traian Băsescu îl ajută în mod categoric pe Victor Ponta şi Guvernul său să nu aplice CAS redus de la 1 octombrie. Este un blat confirmat în multiple ocazii şi nenumărate situaţii. Este un ping-pong între Administraţia Prezidenţială şi coaliţia aflată la guvernare şi Victor Ponta în mod personal, căruia noi dorim să i se pună stop în acest moment", a mai spus Gorghiu.

-----------

Actualizare 19:25 Băsescu: "Nu am intervenit pe textul legii privind reducerea CAS, ci am pus sub semnul întrebării oportunitatea"

Preşedintele Traian Băsescu a reafirmat, astăzi, că reducerea CAS este o măsură bună, pe care o susţine, dar a trimis textul Parlamentului pentru reexaminare deoarece are rezerve faţă de sustenabilitatea acestei măsuri.

"Nu am intervenit pe textul legii, ci doar am pus sub semnul întrebării oportunitatea ca motivaţie a lipsei de sustenabilitate a măsurii", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni. El a arătat că, deşi a solicitat un document de la Guvern cu privire la sustenabilitatea acestei măsuri, nu l-a primit.

------------

Actualizare 18:15

Preşedintele Traian Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS, "din punct de vedere al oportunităţii", transmit surse din presă.

Şeful statului arată că actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, potrivit unui comunicat al preşedinţiei.

El indică faptul că în anul acesta deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de lei, conform bugetului aprobat pentru anul în curs.

"Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de lei la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii", explică preşedintele Băsescu.

Şeful statului arată că dacă pentru anul 2014 Guvernul, în expunerea de motive a legii trimise spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 - 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă, şi nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării.

"Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială)", susţine el în cererea de reexaminare.

Preşedintele Băsescu menţionează că în 2015 România are obligaţia de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu, care înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 - 0,9% din PIB.

De asemenea, şeful statului aminteşte că bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creşteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realităţile regionale.

"Trebuie menţionat că măsura de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate", subliniază Traian Băsescu.

Şeful statului indică şi că prin Legea nr. 83/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice ţi monetare (Tratatul Fiscal), act normativ care include o serie de obligaţii pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu.

În cererea de reexaminare se mai arată că prin Legea nr. 377/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a fost modificată Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligaţiei privind deficitul structural şi Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal.

Preşedintele Băsescu susţine că în lipsa compensării reducerii CAS România riscă întreruperea acordului cu FMI, BM şi CE.

"În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de < mecanismul de TOP-UP >, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană", se argumentează în cererea de reexaminare.

În final, şeful statului solicită Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din punct de vedere al oportunităţii, ţinând cont de motivele invocate.

-------

Premierul Victor Ponta s-a prezentat, ieri, în faţa mediului de afaceri, cu... multe cifre, prezentate pe 29 de pagini, care ar fi avut menirea să demonstreze că reducerea CAS ar fi oportună şi sustenabilă.

Primul lucru, însă, prin care aceste pagini atrag atenţia este reprezentat de portretele şefilor celor două palate, respectiv Traian Băsescu şi Victor Ponta, postate, în partea de sus, de-a stânga şi de-a dreapta celor aproape 30 de file.

Documentul pare unul electoral, pe majoritatea filelor apărând titluri de genul: "Guvernarea prin cădere vs. Guvernarea prin creştere", "Guvernarea pe risipă vs. Guvernarea responsabilă", "Guvernarea pe datorie vs. Guvernarea corectă", "Guvernarea pe datorie vs. Guvernarea sustenabilă", "Guvernarea spre faliment vs. Guvernarea credibilă", "Dezindustrializare vs. stimulare pentru industria românească", "Umilinţa pensionarilor vs. Respect pentru pensionari".

Referitor la informaţiile cuprinse în documentul pe care premierul Ponta l-a înmânat oamenilor de afaceri, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a spus: "Prin colecţia de date pusă la dispoziţie, premierul a vrut să justifice că există o bază economică pentru adoptarea măsurii de diminuare a CAS la angajator.

Cred că, pentru acest lucru, ar fi trebuit să ia execuţia bugetară pe şase luni. Din datele pe care noi le deţinem, în primele cinci luni ale anului în curs a fost încasat un miliard de lei în plus din colecarea CAS, în condiţiile în care raportul pe buget pentru acest an arăta că vor fi încasate 3,5 miliarde lei în plus, din CAS".

• Cum vede Ponta "acoperirea găurii" produsă de reducerea CAS

Efectele negative pe care diminuarea CAS le va produce în buget vor fi acoperite, printre altele, prin încasări suplimentare din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă ce ar urma să fie create, încasări suplimentare din TVA, ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă, reducerea evaziunii la CAS, potrivit cifrelor prezentate de Victor Ponta.

Astfel, documentul prezentat de premier arată că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperită prin încasări în plus la CAS, CASS, contribuţii de şomaj şi impozit pe venit din crearea de noi locuri de muncă (estimările fiind de 1,3 miliarde lei), încasări în plus din TVA ca urmare a unor noi investiţii pe care şeful Guvernului se bazează (1,25 miliarde lei), din recuperarea unor datorii de la firme în insolvenţă (în acest caz preconizându-se încasarea unei sume de 4 miliarde lei doar dacă vor fi recuperate 10% din datorii), reducerea, cu 10%, a evaziunii fiscale estimată la CAS (1,9 miliarde lei), precum şi din creşterea salariului minim în 2015 şi venituri bugetare suplimentare din creşterea economică nominală mai mare din 2015.

Noua măsură ar conduce la crearea unui număr de 70.000 de noi locuri de muncă, la creşterea ISD, la recuperarea arieratelor pe care firmele le au la buget, precum şi la "spălarea" a 77.000 de locuri de muncă.

Materialul lui Victor Ponta include şi 12 argumente pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, şi anume creşterea economică, deficitul bugetar, datoria publică, industrializarea, fondurile europene absorbite, investiţiile în infrastructură, salariile mărite, pensiile şi măsurile sociale, locurile de muncă create, taxele-politica fiscală, încasările la buget şi reforma ANAF, efectul asupra CAS-trecut şi viitor.

Reducerea CAS este sustenabilă şi poate fi păstrată în anii următori, dincolo de un calcul de "contabil de CAP" care doar adună ceva pe o hârtiuţă, a declarat premierul Ponta, adăugând că România nu ar fi avut cotă unică de impozitare şi TVA redusă la pâine cu acelaşi mod de abordare strict contabil.

• Pârvan: "Ne poate garanta cineva că nu vor creşte taxele chiar dacă nu se va reduce CAS"?

Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, prezenţi, ieri, la o întâlnire cu premierul Ponta pe teme de fiscalitate, au reiterat că susţin reducerea CAS, dar că măsura trebuie să fie sustenabilă pe termen lung şi că îmbunătăţirea colectării şi eficientizarea alocărilor bugetare pot reprezenta soluţia la această problemă.

Oamenii de afaceri au arătat că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale este o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri, deoarece impozitarea muncii în România este ridicată comparativ cu media europeană şi cea din statele vecine.

În condiţiile în care, în ultima perioadă, au fost făcute în mod repetat conexiuni între diminuarea CAS cu 5% şi eventuale creşteri de impozite apărute într-un proiect de Cod Fiscal, Cristian Pârvan s-a întrebat, retoric, dacă cineva îi poate asigura pe investitori că, în cazul în care se va renunţa la reducerea CAS, nu vor avea loc, totuşi, creşteri de taxe.

Mediul de afaceri a avut discuţii pe această temă şi cu preşedintele Traian Băsescu, săptămâna trecută. Reacţiile investitorilor exprimate după întâlnirea cu şeful statului au fost surprinzătoare, reprezentanţii mediului investiţional arătându-se îngrijoraţi de efectele pe care le-ar putea avea implementarea acestei măsuri.

Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank şi şeful Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a confirmat că există un risc al reducerii CAS, existând posibilitatea menţinerii unui deficit bugetar relativ mare.

Guvernul a aprobat, în luna iunie, proiectul de lege care prevede reducerea CAS, iniţiativa fiind votată şi de Parlament.

Preşedintele Traian Băsescu refuză, însă, să promulge Legea, spunând că doreşte să cunoască exact ce măsuri vor fi adoptate de Guvern pentru acoperirea deficitului creat prin reducerea acestor contribuţii.

În aceste condiţii, şeful statului, primul ministru şi ministrul finanţelor au discutat, săptămâna trecută, pe marginea acestui subiect, întâlnirea dovedindu-se, însă, un eşec. Premierul şi ministrul Finanţelor nu i-au oferit preşedintelui studiul de impact privind măsura de reducere a CAS, pe care Traian Băsescu l-a cerut insitent.

Reprezentanţii FMI au refuzat să finalizeze, în iunie, raportul de evaluare al acordului preventiv pe care ţara noastră îl are cu organismele financiare internaţionale, întrucât nu au fost de acord cu diminuarea CAS.

FMI vrea să înţeleagă cum intenţionează guvernul nostru să compenseze deficitul de venituri din reducerea CAS, a declarat, recent, în cadrul unei conferinţe, Gerry Rice, directorul de comunicare al instituţiei.

Ieri, o delegaţie FMI a venit în România pentru discuţii pe marginea rectificării bugetare.

• Investitorii i-au atras atenţia premierului că retragerea din dezbatere a proiectului de Cod Fiscal a fost o greşeală

Proiectul noului Cod Fiscal nu va fi transmis Parlamentului mai devreme de luna septembrie, iar măsurile propuse vor fi anunţate cu şase luni înainte să fie introduse, a declarat, ieri, premierul Victor Ponta, într-o întâlnire cu membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

Oficialul a precizat că, până în septembrie, ministrul Finanţelor Publice va discuta despre acest proiect cu oamenii de afaceri, mediul universitar economic şi presa de specialitate.

În contextul în care guvernanţii promit că nu vom avea creşteri de taxe, iar pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) a apărut, vineri, 11 iulie, un proiect de Cod Fiscal şi un proiect de Cod de Procedură Fiscală potrivit cărora ar urma să fie majorate atât impozitele pe clădirile nerezidenţiale, cât şi taxele plătite pentru unele autoturisme, dar şi cota pe care autorităţile locale o pot adăuga anual la impozitele pe care le percep, această iniţiativă fiind retrasă, sâmbătă, 12 iulie, din dezbatere, oamenii de afaceri susţinân că este suspect ceea ce se petrece în domeniul fiscalităţii.

Potrivit lui Cristian Pârvan, investitorii i-au atras atenţia premierului că retragerea din dezbatere a celor două iniţiative a fost o greşeală.

Reprezentantul AOAR ne-a spus că în data de 31 iulie urmează să aibă loc o discuţie de principiu pe marginea acestor proiecte, cu specialiştii fiscali, după care iniţiativele vor fi dezbătute capitol cu capitol de echipele de specialişti şi de mediul de afaceri.

Ultima variantă a proiectului în discuţie prevedea impozitarea suplimentară cu până la 2% a imobilelor aflate în proprietatea persoanelor fizice şi care sunt folosite în scop nerezidenţial. De asemenea, impozitele pentru unele autoturisme ar fi urmat să crească. Majorări de impozit erau prevăzute şi pentru maşinile de marfă, motociclete, bărci cu motor, scutere de apă, iar din 2015 autorităţile locale ar fi fost îndreptăţite să majoreze impozitele şi taxele cu până la 50%, faţă de 20% în prezent.

Consultanţii fiscali ne-au spus că autorităţile ar fi trebuit să rescrie Codul Fiscal, nu să-l regândească.