BĂTĂLIA PE JUSTIŢIE, EDIŢIA 2022 Legile Justiţiei, în aşteptarea avizului unui CSM incomplet

Transmiterea de Ministerul Justiţiei către Consiliul Suprem al Magistraturii a proiectelor de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizării judiciare şi CSM, a iscat o multitudine de critici la adresa iniţiatorului. Trei dintre asociaţiile profesionale ale magistraţilor - Forumul Judecătorilor din România, Mişcarea Pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Iniţiativa Pentru Justiţie - susţin că proiectele trimise de ministrul Cătălin Predoiu celor de la CSM sunt diferite faţă de cele prezentate Comisiei Europene şi că, în realitate, ele ar bloca reformarea sistemului judiciar din ţara noastră.

Magistraţii acuză faptul că noul pachet legislativ prevede că toate concursurile de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi funcţiile de execuţie la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea "nu au caracter meritocratic şi rămân sub controlul total al Secţiei pentru Judecători a CSM". Ei mai arată că procurorul general, numit politic de ministrul Justiţiei, poate infirma motivat toate măsurile şi soluţiile adoptate de procuror, inclusiv de procurorii DNA/DIICOT, şi că libertatea de exprimare a magistraţilor este grav afectată, fiind menţinută obligaţia de abţinere de la "manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului".

Mai mult, Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie arată, într-un comunicat de presă, că proiectele legilor justiţiei i-ar discrimina pe magistraţii care au exercitat anterior funcţia de poliţist judiciar sau grefier.

Cele trei asociaţii profesionale de mai sus sunt cele care au avut puncte de vedere opuse clasei politice, au protestat şi au atras atenţia instituţiilor europene de la Bruxelles în perioada 2017-2019, când se realiza asaltul asupra justiţiei declanşat de PSD-ul condus de Liviu Dragnea - asalt înfăptuit şi cu largul acord în Parlament al deputaţilor şi senatorilor UDMR.

Critici a formulat şi predecesorul lui Cătălin Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei, deputatul Stelian Ion, vicepreşedinte al USR, care afirmă că "noile variante ale legilor Predoiu sunt surprinzătoare, pentru că ele se distanţează foarte mult chiar de forma pe care însuşi ministrul Predoiu a pus-o în dezbatere publică în toamna anului 2020".

"După ce a revenit în funcţia de ministru, Cătălin Predoiu a propus o nouă variantă şi ea destul de diferită de varianta iniţială, cea pe care a făcut-o publică în urmă cu aproximativ o lună de zile şi pe care a prezentat-o Comisiei Europene şi lucrul acesta este de neînţeles. Incoerenţa asta legislativă în elaborarea actelor normative zăpăceşte pe toată lumea şi se apelează la maniera asta cu intenţie, tocmai pentru a slăbi atenţia oamenilor şi pentru a nu se mai înţelege mare lucru din ceea ce intenţionează guvernanţii să facă. Acest Guvern cu epoleţi se pare că are ca principal scop crearea unei reţele de protecţie a apropiaţilor, un regim clientelar (...). Prin legile Predoiu nu se vor corecta anomaliile din perioada 2017-2019, decât în mică măsură. Pe de altă parte, se vor crea alte probleme şi alte vulnerabilităţi pentru independenţa sistemului judiciar", a declarat Stelian Ion.

Fostul ministru a anunţat că USR va sesiza Comisia de la Veneţia în ceea ce priveşte legile justiţiei.

"Nu cred că vor trece în varianta asta, cred că vor trece într-o variantă mai proastă, dacă nu vom reuşi să sesizăm Comisia de la Veneţia şi intenţionăm, USR cel puţin intenţionează să apeleze la toate căile pentru a realiza acest lucru", a spus Stelian Ion.

Referitor la criticile formulate, ministrul Cătălin Predoiu a arătat că din septembrie 2020 şi până ce au fost trimise spre avizare către CSM, proiectele au suferit numeroase ajustări în urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar.

"La fel s-a întâmplat şi după consultările cu Comisia Europeană. Diferenţele punctuale între conţinutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană şi cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecinţa logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice. Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecinţa golirii de conţinut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exerciţiu formal, şi a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecinţa firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite. Cu titlu de exemplu, Ministerul Justiţiei a acceptat şi preluat multe din amendamentele primite inclusiv de la Ministerul Public, CSM Secţia pentru procurori, DNA şi DIICOT. Pe de altă parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar iniţiatorul proiectului, respectiv Ministerul, care, la rândul său, are totala libertate potrivit competenţelor legale de a-şi reevalua anumite viziuni, tocmai ca urmare a amendamentelor primite şi nu numai", arată Cătălin Predoiu, care a menţionat că, de-a lungul procesului de întocmire a acestui pachet legislativ, funcţionarii Ministerului Justiţiei au analizat 868 amendamente propuse.

Proiectele legilor justiţiei ar trebui să fie analizate de plenul CSM care să dea un aviz favorabil sau negativ pe întregul pachet legislativ înainte ca acesta să fie aprobat de Guvern şi înaintat Parlamentului spre dezbatere şi adoptare în sesiunea care va începe la 1 septembrie.

Deocamdată, din păcate, plenul Consiliului nu se poate reuni, deoarece numirea unor membriai acestei structuri nu a respectat prevederile legale privind modul de alegere, după cum a constatat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, la finalul săptămânii trecute, ÎCCJ a admis contestaţiile Error! Hyperlink reference not valid. şi a dispus organizarea unui tur doi pentru cele două locuri disputate de membru CSM din partea parchetelor de pe lângă tribunale şi a parchetelor de pe lângă judecătorii.

Cu alte cuvinte, magistraţii ÎCCJ au stabilit că actuala componenţă a CSM nu este legală. De aceea, CSM trebuie să organizeze un al doilea tur de scrutin pentru cel de-al doilea membru procuror de la parchetele de pe lângă tribunale şi pentru un membru procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii. Turul doi ar putea avea loc în 7 septembrie 2022. La aceeaşi dată, va fi organizat şi un al doilea tur pentru al treilea loc de membru CSM din partea curţilor de apel şi pentru al doilea loc de membru CSM din partea tribunalelor.

Din această perspectivă, este imposibil ca CSM să elibereze, până la începerea viitoarei sesiuni parlamentare, vreun aviz pachetului legislativ trimis de Ministerul Justiţiei. Mai degrabă acest aviz ar putea fi emis cel mai devreme la finalul lunii septembrie şi cel mai târziu în prima jumătate a lunii octombrie. În aceste condiţii, este greu de crezut că modificarea legilor Justiţiei va trece de Parlament în sesiunea din această toamnă, ci mai degrabă în prima sesiune a anului viitor, sesiune care, în mod obişnuit, începe în primele zile ale lunii februarie.

Până atunci ar fi timp ca şi Comisia de la Veneţia să exprime o opinie în legătură cu viitoarele legi ale justiţiei, dacă va fi sesizată în legătură cu ele, după ce CSM va elibera un aviz.

Cert este că se anunţă o nouă toamnă fierbinte, în care Justiţia va fi din nou mingea pe care şi-o vor disputa politicienii din coaliţia PSD-PNL-UDMR cu cei din USR şi colegii lor trrecuţi la REPER - formaţiunea politică al cărei lider este Dacian Cioloş, precum şi cu foştii deputaţi şi senatori liberali - membri acum ai formaţiunii politice Forţa Dreptei, condusă de Ludovic Orban.