Elveţia şi-a dezvăluit cea mai recentă inovaţie în materie de energie regenerabilă: o uriaşă baterie de apă care poate nu doar să stocheze energie, ci şi să o furnizeze mai departe, relatează CNN, conform Digi24.
Bateria de apă, numită Nant de Drance, a început să funcţioneze luna trecută. Este o hidrocentrală cu acumulare prin pompare care oferă aceeaşi capacitate de stocare a energiei ca 400.000 de baterii de maşini electrice.
Situată în Alpii Elveţieni, în cantonul Valais, uzina este echipată cu turbine agile, reversibile, care oferă noi niveluri de flexibilitate, spune Robert Gleitz, delegat al consiliului de administraţie al Nant de Drance: doar prin apăsarea unui comutator, centrala poate trece de la stocare la furnizare de energie electrică.
Construcţia proiectului masiv a durat 14 ani. Aproximativ 17 kilometri de tuneluri subterane au fost excavate prin Alpi, în timp ce cele şase turbine sunt depozitate la 600 de metri sub pământ, într-o cavernă uriaşă de lungimea a două terenuri de fotbal.
Nant de Drance a reutilizat două rezervoare existente, ridicându-l pe cel superior cu 21,5 metri pentru a-i dubla capacitatea. Acum are mai multă apă decât 6.500 de piscine de dimensiuni olimpice.
Fiind una dintre cele mai mari facilităţi de acest gen, proiectul de 2 miliarde de dolari ar putea juca un rol vital în stabilizarea reţelei de electricitate a Europei, pe măsură ce continentul trece la energie regenerabilă, spune Gleitz.
Hidrocentralele cu acumulare prin pompare, care există de peste un secol, sunt deosebit de importante pentru energia regenerabilă, deoarece energia eoliană şi cea solară se bazează în mare măsură pe vreme şi nu oferă o sursă de energie constantă.
"Putem lua energie (de la reţea) când este prea multă şi o putem genera din nou când este nevoie", spune Gleitz.
Nant de Drance foloseşte pompe-turbine cu viteză variabilă, spune Pascal Radue, CEO al GE Renewable Energy Hydro, care a furnizat echipamente pentru instalaţie.
Turbinele ajută la stabilizarea reţelei electrice, spune Radue.
"Cu o turbină cu viteză fixă, trebuie să aştepţi până când centrala funcţionează exact la viteza potrivită pentru a fi sincronizată cu reţeaua", spune Radue, adăugând că acest lucru iroseşte timp şi energie. Turbinele cu viteză variabilă furnizează imediat energie electrică reţelei, astfel încât există mai puţin risc de întrerupere a furnizării.
În mare parte, hidrocentrale cu pompare "cu curgere deschisă", care sunt construite pe sisteme fluviale şi necesită construcţia de baraje, au perturbat fauna sălbatică şi au deteriorat ecosistemele. În Elveţia, unde a fost construită prima hidrocentrală cu acumulare prin pompare în 1890, aproape jumătate din lungimile totale ale râurilor au fost modificate artificial.
De aceea, proiectele moderne favorizează sistemele în buclă închisă, cum ar fi Nant de Drance, care nu afectează sistemele fluviale, spune Andrew Blakers, profesor de inginerie la Universitatea Naţională din Australia.
"Era construcţiei de baraje este aproape de final", spune Blakers, adăugând că aceste centrale electrice cu buclă închisă ocupă un spaţiu relativ mic, având în vedere securitatea energetică pe care o oferă. El estimează că pentru a alimenta un oraş cu un milion de locuitori timp de 24 de ore ar fi nevoie de aproximativ doi kilometri pătraţi de teren inundat, adăugând că hidroenergia cu acumulare prin pompare oferă una dintre soluţiile de stocare a energiei cu cea mai mare eficienţă disponibile în prezent.
Nant de Drance returnează în reţea aproximativ 80% din energia electrică pe care o primeşte şi stochează aproximativ 20 de ore de energie de rezervă, spune Gleitz.
Situată în inima geografică a Europei, Elveţia ar putea oferi stabilitate reţelei energetice de pe tot continentul, spune Rebecca Ellis, manager de politici energetice la Asociaţia Internaţională a Hidroenergiei. Nant de Drance a crescut capacitatea energetică instalată a Elveţiei cu 33%, spune Ellis, adăugând că acest lucru "demonstrează leadershipul Elveţiei" în tranziţia către surse regenerabile.
Cu toate acestea, pentru că ţara nu este membră a Uniunii Europene, reglementările reprezintă în prezent o barieră, spune Gleitz.
"Regulile pieţei nu sunt uşoare. Trebuie să avem acorduri mai strânse cu UE", spune Gleitz.
1. norocul lor..
(mesaj trimis de ian în data de 02.08.2022, 22:08)
...e ca nu au avut FP drept actionar, sa se opuna la orice investitie care scade valoarea companiei (pe termen scurt, evident, cat mai scurt - pana la bonus).
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.08.2022, 03:39)
Dragi jurnalisti, fara nicio suparare - asa-i ca n-ati inteles nimic din toata povestea asta??? Iar daca dvs. n-ati inteles, cu bietul cititor cum ramane???
CNN a vorbit cu oamenii aia (se pare) - CNN, care nu e chiar un model de jurnalism aplicat si foarte serios. Combinat cu gradul normal de analfabetism tehnico-stiintific din zilele noastre, care pare sa fi devenit mai degraba o mandrie decat o rusine, inclusiv in mass media, as zice ca au inteles (poate, dar sunt sceptic) jumatate din ce li s-a spus.
Digi, alte monument de profesionalism media, au preluat stirea. Va las pe dvs. sa ghiciti cam cat au inteles si ei.
Iar despre ce-ati inteles dvs., la a treia mana...
Treaba e asa. Centrala asta va fi, foarte probabil o mina de aur pentru proprietarii ei, din motive mult prea complicate ca sa vi le explic eu.
Ce e de retinut insa, sunt doua lucruri.
Unu, are o capacitate instalata mai mica decat legendara si virtuala centrala romaneasca de la Tarnita-Lapustesti, despre care vorbim sa n-adormim de vreo 50 de ani (mai sa crezi ca e si aia tot vreun soi de autostrada...).
Doi, capacitatea ei de stocare nu acopera mai mult de 3-4 ore din consumul Romaniei - si nici macar o ora din cel al Germaniei, de pilda. Asta e, energetica asta e un joc cu numere mari.
Plecand de la cele doua de mai sus, sugestia mea, cat se poate de serioasa, este sa-i pasati subiectul d-lui Rechea. Dansul va sti sa sape dupa informatii detaliate si concludente si va scrie un articol bine documentat, clar si cu concluzia stiuta dinainte - nu e nicio mare branza cu centrala asta, speranta Europei tot in alta parte ramane (va spune dansul unde, daca nu v-ati prins pana acum).