Inventivitatea producătorilor nu cunoaşte limite. Prima specialitate de gin cu "impact pozitiv asupra climei'', fabricată din mazăre, a fost dezvoltată de o distilerie scoţiană care realizează de asemenea votcă din cartofi cu "defecte'' pentru a contribui la reducerea risipei alimentare.
Arbikie Distillery a precizat că specialitatea sa de gin, Nadar, denumire care în gaelică înseamnă "natură'', evită mai multe emisii de dioxid de carbon decât creează întrucât mazărea nu are nevoie de fertilizatori din azot sintetic - o sursă de emisii de carbon - spre deosebire de grâu, orz sau porumb. "Suntem în permanenţă în căutarea unor modalităţi de a inova şi consolida obiectivele noastre în domeniul sustenabilităţii", a precizat purtătoarea de cuvânt a Arbikie Distillery, Rachel Thomson, pentru Thomson Reuters Foundation, adăugând: "Pentru fiecare decizie pe care o luăm, încercăm să luăm în considerare impactul asupra mediului şi modalitatea prin care putem face lucrurile mai bine". Producătorul scoţian de gin, înfiinţat în 2014, se adaugă listei companiilor care şi-au luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în scopul combaterii schimbărilor climatice, precum compania din domeniul mobilei IKEA sau giganţii tehnologici Microsoft Corp şi Amazon.com Inc. Unele dintre aceste companii inovatoare au promis să realizeze un impact pozitiv în ceea ce priveşte emisiile de carbon - prin reducerea unei cantităţi mai mari de emisii decât cea pe care o produc - pentru a evita scenariul grav al creşterii nivelului mărilor, incendiilor de vegetaţie incontrolabile şi al schimbărilor imprevizibile ale vremii previzionate de cercetătorii din domeniul climei. Directorul Arbikie Disti- llery, John Stirling, a spus că sustenabilitatea este "vitală'' pentru afacerea sa şi consideră schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii ca fiind "cea mai mare provocare cu care s-a confruntat omenirea''. Specialitatea de votcă Tattie Bogle, produsă de aceeaşi firmă şi a cărei denumire în scoţiană înseamnă "sperietoare de păsări'', foloseşte legume "defecte'', care nu sunt conforme standardelor marilor comercianţi, în scopul reducerii risipei alimentare.