BCE avertizează că politicile sale pot conduce la prăbuşirea pieţelor financiare şi imobiliare

Ultimul raport asupra stabilităţii financiare de la BCE ar trebui să fie intitulat, mai degrabă, "Raport asupra instabilităţii financiare".

Motivul este simplu: instituţia monetară a zonei euro lansează aici numeroase avertismente cu privire la precaritatea stabilităţii de pe pieţele financiare, fără a avea curajul să afirme că, de fapt, este vorba despre o stabilitate aparentă, rezultat al creşterii accelerate a divergenţei dintre economia reală şi cea financiară, în special de la declanşarea pandemiei de coronavirus.

Iar această divergenţă este un rezultat direct al politicilor monetare "implementate" de BCE încă de la înfiinţarea zonei euro.

"Băncile centrale creează instabilităţi, apoi trebuie să salveze sistemul în perioada de criză, iar prin aceasta creează şi mai multe instabilităţi", a declarat recent William White, fost economist-şef al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), într-un interviu acordat publicaţiei elveţiene The Market.

Iar cum nimeni nu ştie sau nu îndrăzneşte să rupă acest cerc vicios, Băncii Centrale Europene i-a mai rămas doar opţiunea lansării avertismentelor.

Unul dintre acestea arată că băncile trebuie să-şi majoreze semnificativ provizioanele pentru acoperirea pierderilor din creditare, care nu vor mai putea fi "ascunse" odată cu finalizarea programelor guvernamentale de susţinere a sectorului privat şi ieşirea din perioada de amânare a rambursării creditelor.

"Vulnerabilităţile din sectorul datoriilor guvernamentale şi a celor corporate pot testa băncile din zona euro în viitor", se arată în raport, în condiţiile în care "garanţiile şi moratoriile par să prelungească perioada de transformare a unei activităţi economice slabe în credite neperformante şi pierderi din creditare".

În ceea ce priveşte bursele de acţiuni, BCE la încadrează în categoria celor "susceptibile la corecţii", pe fondul creşterii accelerate a preţurilor şi a revenirii apetitului pentru risc.

"Redresarea notabilă a preţurilor activelor financiare în perioada verii a fost în contrast cu slăbirea elementelor fundamentale, iar aceasta creşte riscul unei corecţii", se arată în raport, unde se subliniază că "preţurile activelor reflectă o relaxare istorică a condiţiilor financiare, precum şi încrederea într-un răspuns adecvat din partea politicii monetare şi fiscale".

În ceea ce priveşte bursele de acţiuni, BCE la încadrează în categoria celor "susceptibile la corecţii", pe fondul creşterii accelerate a preţurilor şi a revenirii apetitului pentru risc.

Piaţa imobiliară rezidenţială, care a devenit practic un segment al pieţelor financiare, pe fondul unui fenomen de financializare fără precedent, reflectă perfect divergenţa economia reală şi cea financiară (vezi graficul).

Diferenţe semnificative între rata anuală de creştere ale preţurilor nominale de pe piaţa imobiliară rezidenţială şi dinamica anuală a Produsului Intern Brut a început să se observe încă din 2016, la circa un an de la pornirea tiparniţei în zona euro.

Din 2019 a devenit explozivă divergenţa dintre indicatorul estimat al valorii de pe piaţa imobiliară rezidenţială, determinat pornind de la raportul dintre preţul locuinţelor şi venitul gospodăriilor, şi dinamica economiei reale. După cum se observă, supraevaluarea de pe piaţa imobiliară rezidenţială din zona euro a atins cote extraordinare, care nu mai pot fi explicate sau justificate în mod raţional.

În faţa acestei stări de lucruri, raportul de la BCE spune doar că "riscul unei corecţii pe piaţa activelor tangibile - respectiv pieţele imobiliare rezidenţiale şi comerciale - a crescut", după ce arată că "piaţa rezidenţială s-a dovedit rezilientă în faţa pandemiei, în condiţiile în care dobânzile scăzute au continuat să susţină cererea, iar moratoriile şi schemele de protecţie a locurilor de muncă au ajutat la susţinerea capacităţii de rambursare".

Un alt avertisment se referă la creşterea datoriilor guvernamentale şi ale companiilor, care ar putea readuce îngrijorările cu privire la sustenabilitatea acestora în viitor, în special dacă redresarea economică va fi sub aşteptări.

Îngrijorări pentru sustenabilitatea datoriilor în viitor? Oare autorii au zâmbit când au scris aceste secţiuni ale raportului sau au izbucnit, pur şi simplu, în hohote?

Având în vedere că o mare parte a datoriilor guvernamentale şi ale companiilor din zona euro au depăşit de mai mulţi ani pragul sustenabilităţii, probabil că a fost vorba de hohote, mai ales că oficialii BCE refuză să-şi asume responsabilitatea pentru actuala stare de lucruri şi nici nu îşi fac probleme în acest sens, deoarece pentru ei nu există noţiunea de "piele în joc".

"Vulnerabilităţile pe termen mediu au crescut odată cu povara datoriilor şi au apărut primele semnale referitoare la amorsarea unei bucle feedback cu efecte adverse în care sunt incluse guvernele, companiile şi băncile", se mai arată în raport.

Raportul mai subliniază şi un risc deseori neglijat pentru datoria publică, inclusiv în ţara noastră, cel al materializării datoriilor contingente.

"Datoriile contingente pot conduce la creşterea suplimentară a datoriilor guvernamentale dacă vom asista la o deteriorare a situaţiei economice şi va fi cerută acoperirea garanţiilor pentru credite", conform raportului asupra stabilităţii financiare de la BCE.

Oare după toate avertismentele din raport şi lista numeroaselor vulnerabilităţi ale sistemului financiar din zona euro, care au fost "cultivate" cu grijă prin politica iresponsabilă a BCE, mai poate exista încredere în capacitatea acestei instituţii de a contribui decisiv la redresarea economică sustenabilă?

Nu şi dacă îl citim din nou pe William White, de data aceasta într-un interviu din august 2020, acordat tot publicaţiei The Market.

Fostul oficial de la BIS a subliniat că "problemele grave cu care se confruntă economia globală s-au acumulat de-a lungul mai multor decenii şi sunt o consecinţă a politicilor macroeconomice greşite, care au fost fundamentate pornind de la premise greşite despre natura economiei globale".

"Economia este un sistem complex adaptiv care evoluează permanent, nu se află niciodată în echilibru şi are proprietăţi caracterizate printr-un grad ridicat de neliniaritate", a mai declarat White.

Acesta este, din păcate, şi motivul pentru care bancherii centrali şi alte categorii de factori decizionali refuză schimbarea paradigmei care le ghidează politicile economice, deoarece ar trebui să-şi recunoască ignoranţa şi incapacitatea de a planifica drumul către bunăstarea generală permanentă.

Iar dacă nu ştiu să construiască, probabil că se mulţumesc să-şi perfecţioneze necontenit capacitatea de distrugere, astfel încât să grăbească deschiderea căii către "Marea Resetare".

"Băncile centrale creează instabilităţi, apoi trebuie să salveze sistemul în perioada de criză, iar prin aceasta creează şi mai multe instabilităţi. Băncile centrale continuă să se împuşte singure în picior". (William White, fost economist-şef al Băncii Reglementelor Internaţionale)

Opinia Cititorului ( 21 )

1. Bani falsi
(mesaj trimis de Cristian în data de 27.11.2020, 04:40)
Banii falși produși de tiparnița nu au mers în
PIB ci au umflat preturile la imobiliare, bitcoin, piețele de acțiuni, etc.
PIBul a rămas strâns legat de "economia reală a săracilor" aia productiva în care te chinui sa supraviețuiești.
Diferențe le dintre cele două economii - cea reală a săracilor și cea financiară a băncilor centrale și bogătanilor se văd tot mai clar și mai strigător la cer.
Nicu nu avea cum să fie altfel, banii falși pusi in circulație de către băncile centrale au mers strict pe filiera banci-guverne-corporatii, nu au întrat decât în mică parte în economia reală a săracilor, aia care creează dinamica PIB, grosul lor mergând în piețele speculative.
Totul e însă un mare JOC, după cum se va vedea în următorii ani când bogătanii planetei vor confisca (naționaliza) TOT prin intermediul guvernelor, urmând ca mai apoi să-și manifeste controlul și dominația într-o manieră neo-feudala, cooperatistă. Oamenii nu vor mai avea bani sau proprietăți ci vor deveni sclavii guvernelor muncind pe o "moșie" comună în folosul comun. Comunismul va renaște.
Nu va lăsați absorbiți de acești indicatori, ei vor fi desființati prin lege și înlocuiți cu altceva care sa servească mai bine clasei conducătoare
2. vineeee.....
(mesaj trimis de bulan în data de 27.11.2020, 08:20)
banii tipariti..../sunt ca un descantec la un abces urias..plin de puroi..odata tot o sa bubuie....si o sa iasa toata mizeria.....problem e ca tot pe saraci o sa i doara....
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2020, 08:46)
  Numai pe saraci
3. fără titlu
(mesaj trimis de Vali în data de 27.11.2020, 09:14)
In Europa asa-zis civilizata, 2021 e an garantat recesionar si daca nu avem noroc vom cunoaste depresiunea economica aproximativ 4-6 trimestre (intre trim 1/2021 si final trim 2/2022).
se numeste "the great reset" aplicat economic.
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Vali în data de 27.11.2020, 09:18)
  hai sa fiu un tip de treaba si sa va dau o info clasificata , din interiorul bancii unde lucrez - asta apropo de subiectul articolului.
  banca unde lucrez (nu conteaza care, nu conteaza originea nationala a actionariatului, conteaza poate ca sunt manager dept. creditare corporate) si-a provizionat eventuale pierderi nu in cazul creditelor retail (apropo de imobiliare in cazul Maricicai si Costel ... persoane fizice asadar) ci in cazul creditelor corporate ...
  si asta inseamna ceva.
  Vor scadea imobiliarele retail ?
  Poate, dar nu va fi ceva grandios...vrajeala de - 5 pana la 10% si dupa aia gata.
  In schimb corporate-ul ... eheheee... :) Si piata bursiera o s-o ia in freza. Poate de asta pana in 2022 eu nu sunt si nu voi fi prezent pe bursa.
  p.s. sa va rugati la Doamne-Doamne pt imm-uri.
  
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2020, 14:21)
  Când cade sectorul corporate se alege praful și de angajații acelor corporații. Când ăștia vor fi dați afară, sau li se vor micșora salariile se alege praful și de piața imobiliară.
  Vor mai da băncile credite pentru locuințe ăstora? Răspunsul: nu, evident.
  Piața imobiliară va cădea și în România. Nu are cine s-o mai susțină.
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2020, 20:12)
  mi se pare cerul roz de fapt nea Vali
  nu cred ca tiparirea se va opri iar consecintele nu se vor vedea decit intr-o inflatie galopanta
  dar pina acolo mai este iar scaderea pretului la imobiliare se prea poate sa fie masiva cam corelata cu imbolnavirile de covid pe zone sau cam cum se petrece un tsunami, adica initial totul e bine doar 5-10% cum ai zis iar apoi vine valul de falimente si gata !!!
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de Vali în data de 28.11.2020, 01:52)
  logica ta e corecta.
  dar nu tine seama de plasticitatea economiei si capacitatea ei de a se transforma.
  3.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de Vali în data de 28.11.2020, 01:58)
  eh, ...vine valul de falimente :) .... hai sa fim nitel mai optimisti.
  eu am alte date :) care ma indeamna la optimism rezervat (sa zicem).
  daca nu mai vine o Dancila la guvern , ne-am scos.
  O sa fie bine!
  Economia e pe o directie corecta , riscul cel mai mare e de origine politica si sper ca nu se va actualiza, nu se va manifesta riscul politic.
  Am avut acces la o analiza interna unde apare clar ca dupa ce trece covid-ul Romania e pe harta ISD-urilor (investitii straine directe) a 4 din 10 investitori GLOBALI!
  Asta nu ma face deloc, dar deloc! pesimist.
  Si eu stiu ca nea covid ne da o pauza de vreo 8-9 ani incepand din primavara 2022.
  Deci inca un pic de rabdare.
  Va fi bine!
  p.s. Totusi am asa un junghi care ma inteapa in intuitie ca sa zic asa :))) ... exista risc de depresiune economica care se poate naste din recesiunea 2021-2022. In lume si indirect si in Romania. Daca factorul politic din Ro din risc se transforma in oportunitate pentru mediul de afaceri ... atunci e ok, am dat lovitura!
  Daca factorul politic va fi anti-business atunci... intai trecem prin Valea Plangerii si apoi dam lovitura :))) !
  Finalmente tot reusim! :D
  3.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 28.11.2020, 13:27)
  Economia română nu are capacitatea de a se transforma. Este o economie de tip colonie dependentă de corporațiile ce extrag valoare din ea. Cad corporațiile, deci cade și economia cu ele. Cade economia vestului, cădem și noi. Ecosistemul economic român se bazează pe corporațiile-dinozaur. Iar meteoritul tocmai a aterizat.
  Urmează o retrogradare cu consecințe deosebit de importante asupra pieței imobiliare și nu numai.
  P.S. În locul lui Dăncilă a venit Orban. Asta spune mult despre bunele intenții și competența factorului politic.
  3.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.6)
  (mesaj trimis de Vali în data de 29.11.2020, 10:09)
  apropo de primul paragraf din comentariul 3.6:
  pleci de la niste premize gresite si de la niste asumptii nesustinute de realitate.
  pune mana si studiaza istoria economiei Romaniei (perioada 1918 - 1939).
  Strainii "pusesera mana" (de fapt plasasera capital - cum e normal in orice economie deschisa) pe ramuri intregi din industria romaneasca.
  A venit criza si marea depresiune (cum se mai intampla ciclic) - ce s-a intamplat atunci ?
  te las sa descoperi singur placerea cognitiva a descoperirii raspunsurilor.... ;)
  Strainii au plasat capital, au dezvoltat economic Romania si pac....criza! :) Si pac... preluarea ! :)
  Ia cauta in istoria economiei sa te mai inteleptesti nitel ! :D
  3.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.6)
  (mesaj trimis de Vali în data de 29.11.2020, 10:13)
  "Economia română nu are capacitatea de a se transforma. Este o economie de tip colonie dependentă de corporațiile ce extrag valoare din ea."
  am simtit o greata organica in capul stomacului citind asemenea prostii.
  renunta la ele te rog...
  Economia romaneasca a fost una dintre cele mai flexibile si dinamice economii europene in ultimii 30 de ani ... unde eram in 1990 si unde suntem acum, ma? Si tu zici ca nu are capacitate de a se transforma? Esti cu capul ? E una dintre cele mai atletice economii europene!
  "economie de tip colonie"? .... aici greata devine imensa... am citit o expresie tip PSD si Antena 3.... pls , lasa-ne cu astea! ....
  Mana pe istoria economiei romanesti! Imediat!
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2020, 09:41)
cand ai dobanda 0 sau minus la cash si inflatie, normal ca investesti in orice ti-ar putea aduce un mic castig sau macar sa nu pierzi.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2020, 11:47)
Va dau un pont:
Cata activitate imobiliara este in zonele / orasele voastre?
Cu cat mai accelerata si mai frenetica activitatea cu atat se consuma mai rapid ciclul imobiliar.
In cartierul meu au inceput batranii sa se agite, sa varuiasca cutiile ca sa le vanda mai repede, au inceput sa schimbe cusile de la intrare in bloc, sa varuiasca scariel....
Blocuri noi construite stau goale, blocuri vechi stau apartamente goale.
Am in cartier scari ce le urmaresc la achizite apartamente si au inceput restantele la intretinere de 500 1000 chiar si 4000 mii de euro restante.....
Urmariti cresterea restantierilor in scari sa ala e semnal de stres real financiar.
Eu nu ma uit la ce baliverneaza unii la tv, eu ma uit in piata la oameni, masini (achizitii noi in exces si simultan masini vechi nespalate ne reparate ce cloces parcarea de pomana); ma uit la frenezia constructoriilor exact ca in 2008-2010 cand a venit blocajul perin 2010-2011 de a cazut piata constructiilor exact in CAP.
Lucrez pentru dezvoltatori, am vazut zeci de blocuri vandute in faze de proiect, zeci de blocur ocupate pana in 2018... iar din 2018 am vazut cu se aduna stocuri imobiliare si nu sunt ocupate de oameni.... zeci de blocuri stau fantoma prin bucuresti....
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2020, 10:14)
  nu e un pont, cred mai degraba ca e o poanta :)
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2020, 11:51)
Much has been written about panics and manias, much more than with the most outstreched intellect we are able to follow or conceive; but one thing is certain, that at particular times a great deal of stupid people have a great deal of stupid money... At intervals, fr om causes which are not to the present purpose, the money of these people - the blind capital, as we call it, of the country - is particularly large and carving; it seeks for someone to devour it, and there is a "plethora"; it finds someone, and there is "speculation"; it is devoured, and there is "panic".
- Walter Bagehot "Essay on Edward Gibbon"
7. sa educam si bursa zic
(mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2020, 20:02)
What Are Negative Interest Rates?
Negative interest rates occur when borrowers are credited interest rather than paying interest to lenders. While this is a very unusual scenario, it is most likely to occur during a deep economic recession when monetary policy and market forces have already pushed interest rates to their nominal zero bound.
KEY TAKEAWAYS
Negative interest rates occur when borrowers are credited interest rather than paying interest to lenders.
With negative interest rates, banks ch arge you interest to keep cash with them, rather than paying you interest.
Negative interest rates might be seen during deflationary periods, when people or institutions are inclined to hoard money, rather than spend or lend it.
The negative interest rate is meant to be an incentive for banks to make loans during a period in which they would rather hang on to funds.
With negative interest rates, commercial banks are ch arged interest to keep cash with a nation's central bank, rather than receiving interest. Theoretically, this dynamic should trickle down to consumers and businesses, but commercial banks have been reluctant to pass negative rates onto their customers.
Understanding a Negative Interest Rate
While real interest rates can be effectively negative if inflation exceeds the nominal interest rate, the nominal interest rate is, theoretically, bounded by zero. Negative interest rates are often the result of a desperate and critical effort to boost economic growth through financial means.
The zero-bound refers to the lowest level that interest rates can fall to; some forms of logic would dictate that zero would be that lowest level. However, there are instances whe renegative rates have been implemented during normal times. Switzerland is one such example; as of mid-2020, their target interest rate was -0.75%.1? Japan adopted a similar policy, with a mid-2020 target rate of -0.1%.2?
Negative interest rates may occur during deflationary periods. During these times, people and businesses hold too much money (instead of spending money). This can result in a sharp decline in demand, and send prices even lower. Often, a loose monetary policy is used to deal with this type of situation. However, when there are strong signs of deflation factoring into the equation, simply cutting the central bank's interest rate to zero may not be sufficient enough to stimulate growth in both credit and lending.
In a negative interest rate environment, an entire economic zone is impacted because the nominal interest rate dips below zero; banks and other firms have to pay to store their funds at the central bank, rather than earn interest income.
A negative interest rate environment occurs when the nominal interest rate drops below zero percent for a specific economic zone. This effectively means that banks and other financial firms have to pay to keep their excess reserves stored at the central bank, rather than receiving positive interest income.
A negative interest rate policy (NIRP) is an unusual monetary policy tool. Nominal target interest rates are set with a negative value, which is below the theoretical lower bound of zero percent.
During deflationary periods, people and businesses tend to hoard money, instead of spending money and investing. The result is a collapse in aggregate demand, which leads to prices falling even further, a slowdown or halt in real production and output, and an increase in unemployment.
A loose or expansionary monetary policy is usually employed to deal with such economic stagnation. However, if deflationary forces are strong enough, simply cutting the central bank's interest rate to zero may not be sufficient to stimulate borrowing and lending.
Example of a Negative Interest Rate
In recent years, central banks in Europe, Scandinavia, and Japan have implemented a negative interest rate policy (NIRP) on excess bank reserves in the financial system. This unorthodox monetary policy tool is designed to spur economic growth through spending and investment; depositors would be incentivized to spend cash rather than store it at the bank and incur a guaranteed loss.
It's still not clear if this policy has been effective in achieving this goal in those countries, and in the way it was intended. It's also unclear whether or not negative rates have successfully spread beyond excess cash reserves in the banking system to other parts of the economy.
8. fara risc
(mesaj trimis de anonim în data de 27.11.2020, 20:03)
What is the Risk-Free Rate Of Return?
The risk-free rate of return is the theoretical rate of return of an investment with zero risk. The risk-free rate represents the interest an investor would expect fr om an absolutely risk-free investment over a specified period of time. The real risk-free rate can be calculated by subtracting the current inflation rate fr om the yield of the Treasury bond matching your investment duration.
KEY TAKEAWAYS
The risk-free rate of return refers to the theoretical rate of return of an investment with zero risk.
In practice, the risk-free rate of return does not truly exist, as every investment carries at least a small amount of risk.
To calculate the real risk-free rate, subtract the inflation rate fr om the yield of the Treasury bond matching your investment duration.
Risk-Free Rate of Return
Understanding the Risk-Free Rate Of Return
In theory, the risk-free rate is the minimum return an investor expects for any investment because he will not accept additional risk unless the potential rate of return is greater than the risk-free rate.
In practice, however, a truly risk-free rate does not exist because even the safest investments carry a very small amount of risk. Thus, the interest rate on a three-month U.S. Treasury bill is often used as the risk-free rate for U.S.-based investors.
Determination of a proxy for the risk-free rate of return for a given situation must consider the investor's home market, while negative interest rates can complicate the issue.
Currency Risk
The three-month U.S. Treasury bill is a useful proxy because the market considers there to be virtually no chance of the government defaulting on its obligations. The large size and deep liquidity of the market contribute to the perception of safety. However, a foreign investor whose assets are not denominated in dollars incurs currency risk when investing in U.S. Treasury bills. The risk can be hedged via currency forwards and options but affects the rate of return.
The short-term government bills of other highly rated countries, such as Germany and Switzerland, offer a risk-free rate proxy for investors with assets in euros or Swiss francs. Investors based in less highly rated countries that are within the eurozone, such as Portugal and Greece, are able to invest in German bonds without incurring currency risk. By contrast, an investor with assets in Russian rubles cannot invest in a highly rated government bond without incurring currency risk.
Negative Interest Rates
Flight to quality and away fr om high-yield instruments amid the long-running European debt crisis has pushed interest rates into negative territory in the countries considered safest, such as Germany and Switzerland. In the United States, partisan battles in Congress over the need to raise the debt ceiling have sometimes sharply limited bill issuance, with the lack of supply driving prices sharply lower. The lowest permitted yield at a Treasury auction is zero, but bills sometimes trade with negative yields in the secondary market. And in Japan, stubborn deflation has led the Bank of Japan to pursue a policy of ultra-low, and sometimes negative, interest rates to stimulate the economy. Negative interest rates essentially push the concept of risk-free return to the extreme; investors are willing to pay to place their money in an asset they consider safe.
Compete Risk Free with $100,000 in Virtual Cash
Put your trading skills to the test with our FREE Stock Simulator. Compete with thousands of Investopedia traders and trade your way to the top! Submit trades in a virtual environment before you start risking your own money. Practice trading strategies so that when you're ready to enter the real market, you've had the practice you need.
1. 8.1.  Pentru Vali sau pentru EBA ? (răspuns la opinia nr. 8)
  (mesaj trimis de Nu-i Vali în data de 29.11.2020, 10:24)
  Nea invatatoru',
  Astea sunt pe orice site serios de invatatura economica, la care adaugati voi niste firfirei ca exemplu. Dar hop, toate astea se gasesc, de ani buni, si in manuale. Ai ceva mai bun ?
  Nea Vali, glumesti cu provizioanele pentru sectorul corporate ? Daca nu glumesti, atunci ia aminte ca Normele voastre interne sunt praf, asa cum au fost din 2007. Aveti insa o scuza, Cinteza nu a vrut sa-si faca treaba, iar turnatorul Manole mai abitir, a dormit pe el. Sa le spuneti sarut mana, ca v-au scos din zona de infractori si v-au adus in zona buna a contravenientilor.
  Bursele au ajuns sa fie dominate de firmele de investitii din grupurile bancare, asa ca orice estimare a activitatii este falsa pentru ca grupul are la indemana mai ales BAIL-IN.
  Nu exista firme zombie pentru ca nu exista banci zombie. O spun cele peste 3,5 milioane de pagini de reglementari privitoare la riscuri ale EBA. Dar cine sa citeasca atatea ineptii ???
  8.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.1)
  (mesaj trimis de Vali în data de 29.11.2020, 14:03)
  nu am publicat eu comentariile astea lungi
  comentariile mele sunt lungi, dar nici asa...
  si eu nu public in engleza (desi o cunosc la fel de bine ca romana - alaturi de franceza, germana -mediu si chineza si rusa - incepator) tocmai pentru a ma face inteles de cat mai multi.
  nu o fac pt ca daca cineva e interesat va cauta el prin biblioteci, nu ma apuc eu aici sa dau copy -paste la tratate de economie
  8.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2020, 21:09)
  Dacă, repet dacă vei scrie aplicat ca aici ti-as fi personal recunoscător .Oricum ,multumesc !