BCR: Banca Naţională va creşte dobânda cheie cu 50 de puncte de bază, în aprilie

• "Pentru finalul acestui an estimăm o rată a inflaţiei de 12,5%, iar în 2023 o scădere spre 4,1%", arată analiştii BCR Cercetare

Banca Naţională a României (BNR) ar putea majora rata-cheie de dobândă cu 50 de puncte de bază la şedinţa de politică monetară din data de 9 aprilie, la un nivel de 3,00%, arată într-un raport analiştii BCR Cercetare. Aceştia estimează pentru finalul anului o rată a inflaţiei record pentru ultimii 18 ani, de 12,5%. În comparaţie, BNR anticipează în prezent un maxim al puseului inflaţionist în trimestrul doi al acestui an, cu o rată anuală de +11,2%, urmată de o temperare a IPC (indicele preţurilor de consum) spre +9,6% la finalul lui 2022. Amintim că România nu a mai avut inflaţie de 2 cifre din 2004 şi că în lipsa măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor din sfera energiei inflaţia ar fi fost deja cu măcar două procente peste 10%.

"Rata anuală a inflaţiei a crescut la 8,53% în februarie de la 8,35% în ianuarie, dar a venit sub estimările noastre de 9,07% şi mediana sondajului Bloomberg de 9,0%. Preţurile la gaze şi electricitate au scăzut la nivel lunar (în februarie) pe seama măsurilor guvernamentale de sprijin, pe când noi le-am estimat nemodificate. Inflaţia de bază core 2 ajustată a accelerat peste aşteptările noastre (de 5,5%) la 5,9% în februarie de la 5,2% în ianuarie. Pentru finalul acestui an estimăm o rată a inflaţiei de 12,5%, iar în 2023 o scădere spre 4,1%. Credem că BNR va majora dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 3,0% pe 9 aprilie, iar la mijlocul acestui an estimăm o dobândă de 3,50%", arată analiştii BCR Cercetare.

Creşterea inflaţiei headline şi în special a celei de bază sunt dovezi clare că presiunile inflaţioniste se tot adună şi se extind în special pe fondul creşterilor de preţuri din sfera energiei. BNR a început de anul trecut majorarea lentă a dobânzilor pentru a nu brusca economia, având în vedere criza triplă din toamnă (economică, politică şi de sănătate publică), iar în februarie a urcat rata-cheie cu 50 de puncte de bază la 2,50%. Şi băncile din regiune au început să facă paşi mai agresivi, iar săptămâna aceasta banca centrală din Ungaria este aşteptată să majoreze din nou dobânda-cheie cu 125 de puncte de bază, la 4,65%. În aceste condiţii economiştii BCR se aşteaptă ca Banca Naţională a României să crească rata de dobândă de politică monetară până la 3,5% în a doua parte a acestui an.

Amintim de asemenea că BNR a reluat achiziţiile de titluri de stat luna aceasta pe fondul unor probleme de finanţare pentru guvern şi pe fondul creşterii generale a dobânzilor, inclusiv ca urmare a războiului ruso-ucrainean şi a implicaţiilor sale economice şi financiare. Costul de finanţare pe 10 ani al României a atins astfel un nivel record al ultimilor 9 ani în perioada 7-8 martie, respectiv 6,76%, nivel nesustenabil pentru nevoile de finanţare ale României şi stocul de datorie publică. Ulterior, costul de finanţare pe 10 ani a scăzut la 5,7%, cel mai probabil pe fondul achiziţiilor BNR şi a semnalului transmis de aceste achiziţii, iar ieri, la ora 14:00, RO10Y se situa la 5,9%.

De notat că anumite yield-uri ale titlurilor de stat s-au comprimat puternic şi chiar inversat în ultima săptămână, pe fondul scăderii mai accentuate a ratei pe 10 ani, scădere apărută posibil pe fondul prezenţei în piaţă a BNR. O curbă inversată a randamentelor reprezintă este o situaţie în care titlurile pe termen lung au yield-uri mai mici decât cele cu scadenţe mai scurte.

În general, în economiile financiare dezvoltate, o curbă inversată a randamentelor reprezintă un indicator puternic al unei recesiuni ce stă să înceapă într-un termen destul de larg de 6-18 luni. O evoluţie similară s-a întâmplat în ultima perioadă şi în pieţele din Statele Unite, unde spread-urile s-au comprimat puternic şi mai multe scadenţe scurte au ajuns la yield-uri peste randamentul pe 10 ani al titlurilor emise de trezoreria americană. Per total, spread-urile pentru perechile de titluri SUA 3Y-5Y, 5Y-7Y, 3Y-10Y, 5Y-10Y, 7Y-10Y şi 20Y-30Y s-au inversat şi au trecut în teritoriul negativ.

În ceea ce priveşte curba randamentelor din România spread-ul dintre titlurile pe 7 ani şi cele pe 10 ani (7Y-10Y) a devenit negativ. Totodată, RO5Y-RO10Y are un spread foarte mic de 4 puncte de bază, iar 3Y-10Y are de asemenea un spread de doar 22 puncte de bază. După cum se vede şi din grafic, în urmă cu o lună (linia verde), adică înainte de invazia rusă în Ucraina, curba randamentelor era mai abruptă într-o configuraţie normală.

"Randamentele pe termen lung s-au redus mai mult decât cele pe termen scurt şi mediu. Reluarea cumpărărilor de titluri în lei de pe piaţa secundară de către BNR şi îmbunătăţirea sentimentului regional în pieţe au contribuit la aceste evoluţii. (...) Evoluţiile din ultimele săptămâni au dus la aplatizarea pantei curbei randamentelor titlurilor de stat în lei. Dacă înainte de războiul din Ucraina randamentele pe termen lung crescuseră mai mult, după izbucnirea conflictului au crescut şi randamentele mai scurte din cauza scăderii lichidităţii în lei", arată analiştii BCR într-un raport din 17 martie.