BCR CERCETARE: "Guvernul şi-a acoperit aproximativ 37% din necesarul brut de finanţare pe 2022"

Ministerul de Finanţe a acoperit aproximativ 37% din necesarul brut de finanţare al României pe 2022, arată analiştii BCR Cercetare într-un raport de analiză. Anul trecut, la un necesar de finanţare puţin mai mai mic, în condiţii mai bune de piaţă şi de lichiditate, acelaşi procent a fost asigurat în jurul datei de 10 mai. Anul acesta însă piaţa internă a fost cea care a dat bătăi de cap Ministerului de Finanţe, care s-a împrumutat mult mai mult pe piaţa externă, în dolari şi euro.

Per total, în 2022, guvernul preconiza înainte de majorarea actuală a dobânzilor un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (5,8%) estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei - acestea vor fi cel mai probabil revizuite în creştere la proxima rectificare bugetară.

Analiştii notează: "Curba randamentelor la titlurile de stat în lei s-a aplatizat agresiv, în condiţiile în care Banca Naţională a României (BNR) continuă să cumpere sporadic (titluri) din piaţa secundară, chiar dacă în cantităţi mici. Vedem acţiunile băncii centrale vizând furnizarea de lichiditate către piaţa de obligaţiuni şi oferind protecţie de la episoadele de vânzare (...). Având în vedere adâncimea pieţelor financiare româneşti, aceste obiective ar putea fi împăcate cu stabilitatea cursului valutar pentru o perioadă rezonabilă. Există îngrijorări serioase că BNR rămâne semnificativ în urmă în raport cu vecinii din regiune (în ceea ce priveşte majorarea dobânzilor). Necesarul brut de finanţare mare din 2022 sunt de aşteptat să continue să cântărească negativ asupra performanţelor titlurilor de datorie emise de guvernul României, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor a acoperit până acum 37% din total. Băncile româneşti sunt cele mai expuse la riscul suveran din rândul sectoarelor bancare UE. O creştere suplimentară a expunerii ar trebui să fie o funcţie a expansiunii activelor bancare în condiţiile în care majoritatea băncilor au cel mai probabil limitele de credit suveran întinse la maxim. Fondurile de pensii private rămân «underweight» pe datorie suverană, cu o expunere de puţin sub 60% din activele totale".

Amintim că rata de dobândă pe 10 ani plătită de statul român (RO10Y) a crescut puternic în ultimele săptămâni şi luni, iar vineri, după publicarea cifrelor privind inflaţia la luna mai, RO10Y a urcat la 8,4%, un maxim al ultimilor 13 ani, potrivit datelor furnizate de site-ul investing.com, care urmăreşte piaţa secundară a titlurilor de stat. Rata de dobândă pe 10 ani reprezintă costul de referinţă inclusiv pentru finanţarea economiei.

România se împrumută deja cel mai scump din Europa, iar Banca Naţională a României a intervenit periodic pe piaţa secundară cu achiziţii pentru a reduce din volatilitatea yield-urilor la titlurile suverane în lei în condiţiile în care investitorii îşi reduc la nivel local şi global expunerea pe obligaţiuni suverane, împingând în sus costurile de finanţare. Pe lângă cererea slabă de obligaţiuni în lei datorată inflaţiei ridicate şi situaţiei fiscale mai mult decât complicate a ţării noastre, piaţa secundară locală este ilichidă ceea ce face ca un episod moderat de vânzare de titluri în lei să ducă puternic în sus yield-urile suverane.

Economiştii consideră că costul de finanţare a cheltuielilor publice a crescut pentru România în mare parte din cauza creşterii primei de risc, nu doar din cauza creşterii dobânzilor la leu de către Banca Naţională, având în vedere diferenţa la care se împrumută statul român şi dobânzile pe termen lung din piaţă (swap-urile). România este considerată o ţară riscantă de finanţat având în vedere deficitul bugetar imens şi tendinţa lentă de reducere a acestuia.

Ţările din regiune şi-au redus în mare parte deficitele mari adunate în perioada pandemică, excepţie fiind Ungaria şi România - în cazul ţării noastre umflarea deficitelor a produs natural creşterea datoriei publice, care în sine duce la creşterea primei de risc. Totodată, structura cheltuielilor publice (90% din încasările bugetare se duc pe salariile bugetarilor şi pensii) face foarte dificilă o ajustare a deficitului pe partea de cheltuieli, ceea ce obligă statul să continue să se finanţeze având în vedere angajamentele şi viziunile politice ale guvernului de coaliţie.

• BCR: "Într-un scenariu în care nu se operează nicio schimbare de politică (fiscală), deficitul bugetar este de aşteptat să fie peste ţintă"

Analiştii BCR mai arată că Banca Naţională îşi va schimba cel mai probabil perspectiva asupra PIB potenţial după avansul PIB din trimestrul I, ceea ce va duce la o perspectivă a inflaţiei CORE mult mai negativă, cu o inflaţie mai persistentă. Potrivit acestora, BNR va continua să fie în urma vecinilor din regiune în ceea ce priveşte viteza ciclului de majorare, chiar dacă banca centrală s-a angajat luna trecută să păstreze neschimbat diferenţialul de dobândă în special în raport cu Polonia. De notat că diferenţialul s-a majorat deja după ultima creştere de dobândă din partea băncii centrale poloneze.

"Există foarte puţin spre deloc spaţiu fiscal pentru a sprijini economia, cu cheltuielile rigide versus venituri fiscale puternic peste norma regională. Guvernul a venit cu o serie de măsuri fiscale pentru a sprijini economia prin acest context geopolitic complicat. Din nou, mare parte din măsuri vin pe partea de cerere, cu foarte puţin sprijin pentru driverii de creştere economică de pe partea ofertei. Într-un scenariu în care nu se operează nicio schimbare de politică (fiscală), deficitul bugetar este de aşteptat să fie peste ţintă, chiar dacă ne aşteptăm ca guvernul să vină cu măsuri adiţionale pentru a umple golul având în vedere angajamentul puternic pentru parcursul de consolidare fiscală agreat cu Comisia Europeană", mai notează analiştii BCR.

În ceea ce priveşte estimările BCR privind inflaţia, aceştia notează că rata anuală a inflaţiei preţurilor de consum (IPC) ar trebui să se reducă la 12,8% la finalul anului, după un vârf de puţin peste 15% în luna iunie. La finalul anului 2023 inflaţia anuală ar urma să scadă suplimentar, la o rată de 7,0%. BNR anticipează la rândul său o rată anuală a inflaţiei de 12,5% la finalul acestui an.

Totodată, BCR estimează că rata anuală a inflaţiei de bază (CORE) va atinge un vârf de 11,7% în decembrie 2022, urmând să scadă suplimentar la 7,2% la finalul lui 2023. BNR estimează o inflaţie CORE de 10,9% la finalul lui 2022 şi de 4,8% la finalul lui 2023.

Potrivit analiştilor bancari, rata terminală a ciclului de creştere pornit de BNR ar putea fi de 5,50% în condiţiile în care guvernatorul BNR a afirmat că vede inflaţia anuală şi dobânda-cheie întâlnindu-se la un nivel de circa 5%. Analiştii BCR anticipează încă o majorare de 75 de puncte de bază din partea BNR la şedinţa de politică monetară din 6 iulie.