BCR: Fondurile europene ar putea fi absorbite în proporţie de peste 60%

• Investiţiile străine directe pot ajunge la 7,8 miliarde de euro în acest an

• Nivel maxim de inflaţie în iulie: 9,3-9,7%.

Fondurile europene destinate ţării noastre ar putea fi absorbite în proporţie de pes­te 60%, estimează, într-un raport, analiştii Băncii Comerciale Române (BCR).

Ei au ajuns la această concluzie în urma aprobării celor 249 de proiecte în valoare de 2,08 miliarde de euro, dintre care 1,77 miliarde de euro reprezintă bani europeni. Raportul estimează că o absorbţie bună a acestor fonduri ar putea genera o creştere economică adiţională de 15-20% în perioada 2007-2013.

Dintre cele 30 de miliarde de euro destinate ţării noastre în perioada menţionată mai sus, principalele fonduri sunt destinate dezvoltării rurale şi regionale şi investiţiilor în infrastructură, se menţionează în raport. Analiştii BCR apreciază că aceste fonduri pot transforma agricultura ţării noastre într-una modernă, orientată spre piaţă, deşi există şi unele efecte negative, cum ar fi continuarea procesului accelerat de aliniere a salariilor la media europeană, pierzând un avantaj competitiv important al industriei româneşti.

Eugen Teodorovici, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, consideră că este prematur să ne pronunţăm asupra gradului de absorbţie al fondurilor europene, deoarece banii primiţi de la Uniunea Europeană se cheltuiesc pe parcursul următorilor trei ani. Domnia sa consideră importantă diferenţa dintre ceea ce plătim Uniunii Europene şi ceea ce primim, valoarea fiind de 1,4 miliarde de euro în acest an, comparativ cu 0,5 miliarde de euro în 2007. "Ţara noastră primeşte de la Uniunea Europeană 2,5-2,6 miliarde de euro în 2008, din fonduri pre şi post aderare. Beneficiul net al României este de 1,4 milarde de euro, semnificativ mai mult decât în 2007", ne-a declarat Eugen Teodorovici.

Producţia industrială a avut o creştere de 13,3%, potrivit raportului BCR, care adaugă că industria prelucrătoare ar putea fi motorul acestei creşteri în urma investiţiilor străine numeroase de care a beneficiat sectorul menţionat.

Un alt domeniu industrial care va contribui la dezvoltarea acestui sector va fi industria energetică, consideră analiştii BCR, odată cu intrarea în funcţiune a reactorului de la Cernavodă şi a unui an cu precipitaţii normale. În primele patru luni ale anului 2008, a avut loc o creştere a producţiei de energie electrică în hidrocenrtrale cu 25,1% şi cu 93% a celei nuclearo-electrice, menţionează raportul.

Deficitul de cont curent al ţării noastre ar putea fi diminuat prin orientarea mai pronunţată a industriei prelucrătoare spre pieţele externe, în paralel cu atragerea de noi investiţii străine directe, potrivit raportului băncii comerciale.

Alte măsuri pe care analiştii le propun pentru reducerea deficitului extern, care a crescut cu 7,5% în primele patru luni din 2008, influenţat de avansul cu 14% a deficitului comercial, constau în reforme structurale care să impulsioneze oferta agregată din industrie.

Nicolaie Chidesciuc, economist şef al ING Bank, este de părere că deficitul de cont curent se va lărgi în acest an, atât ca valoare absolută, cât şi ca pondere în produsul intern brut, putând ajunge în jurul a 15% din PIB. "Pentru a realiza o corecţie a deficitului ar fi nevoie de reducerea consumului şi de scăderea investiţiilor. O mare parte din deficit provine din investiţii, reducerea acestora nefiind este de dorit", declară economistul ING. Ultimele date privind creşterea economică şi majoarea salariilor indică o astfel de evoluţie crescătoare a deficitului extern, consideră Nicolaie Chidesciuc. Pe de altă parte, rămâne de văzut, însă, cât de sănătoase sunt investiţiile, este de părere economistul, care adaugă că o mare parte dintre acestea sunt în construcţii sau în maşini care nu aduc valoare adăugată mare.

Analiştii BCR estimează că investiţiile străine directe au atins 3,2 miliarde de euro în primele patru luni ale anului şi, în condiţiile unei creşteri economice de peste 7%, a neagravării situaţiei financiare internaţionale şi a materializării unor investiţii deja anunţate, ar putea ajunge la 7,8 miliarde de euro în acest an.

În ceea ce priveşte inflaţia, raportul apreciază că nivelul maxim va fi atins în această lună şi se va situa în intervalul 9,3-9,7%.

În perioada următoare, analiştii consideră că inflaţia va fi influenţată în mod nefavorabil de preţurile energiei, majorarea accizelor pentru ţigări, un impact pozitiv avându-l însă ieftinirea fructelor şi a legumelor, care ar putea aduce inflaţia pe un trend descendent în luna august.

Raportul apreciază că Banca Naţională a înăsprit politica monetară ca reacţie la creşterea inflaţiei din ultimele trei trimestre, cauzată de excesul de cerere, majorând rata dobânzii de politică monetară la 10%, dar că este puţin probabil ca BNR să mai modifice dobânda la următoarea şedinţă de politică monetară.

O recoltă agricolă bogată şi stabilitatea leului ar putea determina revenirea inflaţiei pe un trend descendent, care ar putea continua şi în prima parte a anului 2009, datorită unui efect de bază, consideră analiştii BCR.