BERD: "Este puţin probabil ca o criză similară cu cea din 1997 să se repete"

Cele mai multe state din Europa de Est nu au slăbiciunile economice care i-au determinat pe investitori să retragă bani de pe pieţele emergente în ultima vreme, iar un fenomen de contagiune similar celui care a declanşat criza globală din 1997 este puţin probabil, a declarat ieri economistul şef adjunct de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Jeronmin Zettelmeyer. "Este dificil de spus dacă vom vedere din nou ceva asemănător", a spus Jeronmin Zettelmeyer într-un interviu acordat The Wall Street Journal, potrivit Agerpres. "Pronosticul meu este unul prundent negativ", a apreciat Zettelmeyer.

Chiar dacă o repetare a crizei printre care au trecut pieţele emergente în anii "90 este puţin probabilă, Jeronmin Zettelmeyer crede că există unele din condiţiile care au contribuit la criza de atunci, inclusiv tendinţa investitorilor de a-şi acoperi pierderile dintr-o ţară prin vânzarea de active în altă ţară. "Acum nu mai există acel element de surpriză. Atunci am descoperit pentru prima dată interdependenţa globală a pieţelor de capital", a spus Zettelmeyer. În plus, economistul BERD crede că după criza din 1997 şi mai ales după criza financiară globală din 2008, Fondul Monetar Internaţional şi alte organisme internaţionale sunt mult mai bine pregătite şi finanţate să facă faţă crizelor.

Jeronmin Zettelmeyer crede că majoritatea ţărilor din Europa de Est, cu câteva excepţii, nu a atras volume mari de investiţii străine directe în anii de dinaintea crizei financiare din 2008, care acum să se inverseze brusc. Majoritatea ţărilor are un nivel redus al datoriei guvernamentale şi nu are nevoie să strângă fonduri mari de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni în următorul an. Potrivit lui Zettelmeyer, cu excepţia Ucrainei şi Belarusului, necesarul de finanţare externă ale statelor din Europa de Est nu este foarte mare.

Unul din principalele motive pentru care multe ţări din Europa de Est nu au înregistrat fluxuri mari de capital în ultimii ani ţine de legăturile lor financiare şi comerciale strânse cu zona euro. Criza datoriilor şi problemele băncilor din zona euro au afectat creşterea economică din ţările vecine şi le-au făcut mai puţin atractive în ochii investitorilor străini. În prezent însă, pe fondul reducerii crizei şi relansării economice din zona euro revine şi încrederea în statele vecine. În consecinţă, multe monede din Europa de Est s-au apreciat în ultimul an. "Unele din ţările care sunt la uşa zonei euro au beneficiat într-un anumit sens de proximitate fără a fi state membre ale zonei euro", a apreciat Jeronmin Zettelmeyer.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează că, în 2014, regiunea în care banca investeşte va înregistra o relansare lentă, în pofida îmbunătăţirilor înregistrate în economiile avansate. Economiştii BERD estimează că regiunea sa de acţiune va înregistra o creştere modestă de 2,7% în 2014, după o expansiune de 2% în 2013.

• Mobius: Pieţele emergente vor reveni în acest an, dar nu imediat

Fluxurile de capital către ţările cu economii în dezvoltare vor reveni în cursul lui 2014, consideră Mark Mobius, preşedintele Templeton Emerging Markets, după un început de an marcat de retrageri masive ca urmare a deciziei Rezervei Federale a SUA de a reduce programul de achiziţii de obligaţiuni. "Investitorii se bucură de ceea ce percep drept o tendinţă ascendentă în SUA. În continuare, vom vedea multe poziţii supraevaluate în SUA. Aşa că, având în vedere faptul că ţările emergente înregistrează încă rate rapide de creştere economică, că au grade de îndatorare scăzute, raportat la PIB, şi că au rezerve valutare ridicate, anticipăm că banii vor curge înapoi către pieţele emergente", a declarat Mobius într-un interviu acordat Bloomberg la Johannesburg, potrivit Mediafax.

Pieţele emergente traversează cel mai prost început de an din 2008, din cauza retragerilor masive de capital care au urmat deciziei Rezervei Federale a SUA de a reduce programul de achiziţii de obligaţiuni începând din luna ianuarie, de la 85 miliarde de dolari la 75 miliarde de dolari pe lună.

Ieri, Fed a hotărât să scadă la 65 de miliarde de dolari achiziţiile, iar economiştii anticipează că banca va continua să reducă în trepte programul, care ar urma să se încheie până la sfârşitul acestui an.

Investitorii au retras 1.870 miliarde de dolari de pe burse la nivel mondial săptămâna trecută, în aşteptarea următoarei şedinţe de politică monetară a Fed.