BILANŢ GRAŢIELA GAVRILESCU Ministerul Mediului: 64% din procedurile de infringement împotriva României pe protecţia mediului au fost rezolvate

Aproape două treimi din procedurile de infringement deschise împotriva României pe protecţia mediului au fost rezolvate în decurs de un an, în timp ce situaţia fondurilor norvegiene a fost deblocată, ajungând în prezent la un procentaj de 100%, de la 5% cât era în decembrie 2014, afirmă fostul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, în bilanţul de final de mandat.

"Când am preluat mandatul de ministru al Mediului, în decembrie 2014, ştiam şi eu că sunt probleme! Dar nu m-am gândit că având la dispoziţie termene de tranziţie generoase pentru conformare europeană, se pot acumula zeci de proceduri de infringement împotriva României! Aşadar am preluat mandatul cu 28 de proceduri de infringement declanşate împotriva României în domeniul protecţiei mediului! În prezent, din cele 28 de proceduri de infringement în domeniul protecţiei mediului 19 proceduri au fost deja clasate. Asta înseamnă că mai bine de 60% dintre procedurile de infringement acumulate în ani şi-au găsit rezolvarea în câteva luni de mandat la cele 19 proceduri clasate vor mai fi în curând adăugate alte 4 cazuri rezolvate, adică rezolvăm încă 14% din potenţialele amenzi pe care România era cât pe ce să le plătească", a subliniat Gavrilescu.

Potrivit fostului ministru, s-a reuşit deblocarea situaţiei fondurilor norvegiene, de la 5%, la preluarea de mandat din decembrie 2014, la 100%, în prezent, cu peste 30 milioane de euro alocaţi în proiecte privind protecţia mediului din fondurile SEE.

În ceea ce priveşte pădurile, Graţiela Gavrilescu menţionează că s-a înregistrat, în ultimul an, o scădere semnificativă a procentului tăierilor ilegale de păduri din România.

"După ani de dezbateri politice şi amânări, am reuşit să promovăm un Cod Silvic, care este un garant puternic al moştenirii generaţiilor viitoare a acestui patrimoniu natural. Suntem acum în fază avansată cu legislaţia subsecventă Codului Silvic, pentru care am organizat multe întâlniri cu toţi factorii interesaţi. Am vrut să ştim exact cât lemn se fură în România! Nimeni nu şi-a dorit să calculeze exact acest fenomen. Noi am făcut-o fără rezerve. Doar aşa puteam identifica cea mai bună cale de stopare a tăierilor ilegale. Situaţia a fost prezentată şi în CSAT. Calculele ne-au relevat o situaţie de natură să atingă securitatea naţională: 8,8 milioane de mc tăiaţi ilegal anual în România. Este şi motivul pentru care am căutat o soluţie strategică pentru securitatea pădurilor şi am înfiinţat Garda Forestieră. Vorbim practic despre înfiinţarea unei entităţi dedicate 100% activităţilor de monitorizare, implementare şi control", a afirmat fostul ministru al Mediului.

Gavrilescu aminteşte, de asemenea, de faza derulării etapei de recrutare a personalului Gărzii Forestiere, demararea unor ample controale la operatorii de lemn din România, dezvoltarea şi modernizarea aplicaţiei Radarul Pădurii, precum şi despre faptul că prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) au fost semnate 20 de contracte cu primării din România pentru împădurirea terenurilor degradate din ţară.

Pe segmentul monitorizării calităţii aerului, Graţiela Gavrilescu precizează că s-a deblocat finanţarea pentru o Reţea specifică.

"Am preluat o reţea de monitorizare a calităţii aerului parţial funcţională. Am reuşit să deblochez finanţarea pentru a putea porni monitorizarea calităţii aerului în România. Investim 35 de milioane de lei până la finalul anului viitor şi 15 milioane până la finalul acestui an în lucrări de întreţinere şi reparaţii. În Capitală vor fi înlocuite toate echipamentele de monitorizare, acestea fiind vechi de peste 13 ani. În privinţa calităţii aerului, pentru depăşirea valorilor limită pentru PM10, în prezent procedura este continuată numai pentru 3 aglomerări. Vă aduc aminte că, nu cu mult timp în urmă, acestea au fost în număr de 17! Astăzi mai sunt Bucureşti, Iaşi şi Braşov, din care, în anul 2014, numai în Bucureşti şi în Iaşi au fost înregistrate depăşiri", a explicat Gavrilescu.

Fostul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor a amintit, totodată, că, în mandatul derulat timp de un an, au apărut noutăţi în Programul "Rabla", iar în privinţa domeniului Ape au fost parafate mai multe contracte de finanţare pentru reabilitarea plajelor şi pentru lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor.

"Am reconfigurat programul Rabla dându-i o nouă filosofie, aceea de a încuraja achiziţia de maşini verzi. Pentru asta am crescut valoarea eco-bonusurilor, aşa încât doritorii au putut beneficia din partea AFM de sprijin financiar de până la 9.000 de lei. Am crescut considerabil şi numărul tichetelor disponibile publicului, la 25.000 am pregătit şi Programul Ecotichetul, prin care românii pot obţine până la 20.000 lei din partea AFM pentru achiziţia de maşini electrice sau hibrid, am semnat toate contractele restante în Programul Casa Verde. Anul acesta, alte 15.000 de familii beneficiază de finanţare de 90% pentru investiţii verzi în propriile locuinţe. În domeniul apelor, am identificat o serie de proiecte extrem de importante pentru România, care erau ori extrem de întârziate, ori pur şi simplu blocate. Un astfel de proiect este cel de reabilitare a zonei costiere din sudul litoralului. Vorbim despre o lucrare de 350 de milioane de euro, care avea un stadiu de execuţie de 5,3%, în ianuarie. În 2015 au fost încheiate mai multe contracte pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, finanţate din fonduri europene prin POS Mediu. Valoarea proiectelor este de aproximativ 260 de milioane de lei şi toate vor fi realizate în proporţie de 100% până la sfârşitul anului. Tot pentru lucrări împotriva inundaţiilor am alocat, din bugetul AFM, aproximativ 900 de milioane de lei", a menţionat Graţiela Gavrilescu.

Pe parte de biodiversitate, oficialul a adăugat că a dispus crearea Comisariatului Integrat al Adminstraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ce are capacitatea să combată eficient braconajul în Rezervaţia Biosferei.

"În acelaşi context, suntem aproape de a înfiinţa a doua rezervaţie a biosferei din România - Parcul Natural Porţile de Fier. UNESCO a aprobat deja dosarul. Am iniţiat demersuri pentru înfiinţarea de noi arii naturale protejate şi am solicitat prioritizarea aprobării planurilor de management pentru cele deja existente. Aşadar, avem deja aprobate 20 de astfel de planuri prin ordin de ministru, iar alte 87 au parcurs toate etapele premergătoare avizării. În ceea ce priveşte înfiinţarea Parcului Natural Văcăreşti, un proiect pe care îl cunoaşteţi şi care a fost mult întârziat în mod nejustificat, pot să vă spun că se află deja pe ultima sută de metri. Hotărârea de Guvern urmează să fie promovată până la finalul anului. Un alt demers pe care îl consider important pentru România şi la care se lucrează intens în prezent este înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Administrarea Ariilor Naturale Protejate. Totodată, am iniţiat demersurile pentru preluarea, de către România, a secretariatului Convenţiei Carpatica", potrivit fostului ministru.

În domeniul gestiunii deşeurilor, Gavrilescu a notat că s-a reuşit rezolvarea mai multor proceduri de infringement iniţiate împotriva României, unele dintre acestea aflându-se în faze "alarmant de avansate", respectiv două HG privind DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice, n.r.) şi VSU (vehicule scoase din uz, n.r.), şi legea privind deşeurile din ambalaje.

"Un alt aspect extrem de delicat, în care avem nevoie inclusiv de sprijinul dumneavoastră, este taxa pe depozitare la groapă. După cum ştiţi, începând cu 1 ianuarie 2016, expiră perioada de tranziţie acordată României de către UE, în ceea ce priveşte importul deşeurilor pentru depozitare finală. Având în vedere că România are, în prezent, cel mai mic tarif de depozitare din Europa, riscăm ca, începând de anul viitor, să devenim groapa de gunoi a Europei. Considerăm că singurul mod în care putem evita acest lucru este să instituim o taxă pentru depozitare, care va creşte anual. Această taxă nu trebuie să se transforme în creşterea tarifelor către cetăţeni şi trebuie să explicăm lucrul acesta cât mai bine. Obiectivul este să direcţionăm o cantitate cât mai mare de deşeuri către reciclare şi valorificare", a declarat Graţiela Gavrilescu.

Nu în ultimul rând, fostul ministrul al Mediului a amintit că pe lista de priorităţi ale ministerului ce trebuie continuate se află, printre altele: Programul Casa Verde, Radarul balastierelor, realizarea infrastructurii naţionale de alimentare a autovehiculelor electrice, continuarea proiectelor depuse în cadrul POCA 2014-2020 şi aflate în faza finală de evaluare, referitoare la condiţionalităţile ex-ante din următoarele domenii: deşeuri, biodiversitate, calitatea aerului, finalizarea demersurilor de înfiinţare a Parcului Natural Văcăreşti, alinierea salariilor angajaţilor MMAP la nivelul celorlalte ministere, continuarea şi finalizarea demersurilor de înfiinţare a Agenţiei Naţionale Pentru Arii Naturale Protejate, precum şi implementarea Proiectului ANM "Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale", finanţat în cadrul POS Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 5, în valoare de 5,387 milioane de lei.