Bilanţ pozitiv pe anul 2023 pentru Kuhn România

Execuţia financiară pe anul trecut arată foarte bine pentru compania Kuhn România, care a înregistrat o cifră de afaceri în 2023 de 96,1 milioane euro, adică o creştere cu 75% comparativ cu anul 2022, anul în care s-a înfiinţat firma prin preluarea în luna februarie a societăţii Marcom RMC "94.

Răzvan Marcu, manager general al Kuhn România, a declarat într-o conferinţă de presă, pe care a susţinut-o ieri la sediul companiei: "Mare parte din această creştere a fost generată de fondurile europene. Practic, jumătate din ce s-a vândut anul trecut în România în zona de utilaje de construcţii s-a vândut în urma achiziţiilor pe fonduri europene. În 2024 avem zero fonduri europene alocate pentru achiziţia de utilaje de construcţii, deci practic piaţa va înregistra o scădere naturală, poate chiar forţată de lipsa acestor fonduri".

Din această cauză, şeful companiei Kuhn România estimează că cifra de afaceri pentru anul 2024 va fi de maximum 80 milioane euro, o scădere cu 15% faţă de anul precedent, dar susţine că acest recul nu îl îngrijorează deoarece era previzibil în urma alocării de Uniunea Europeană a unor fonduri pentru achiziţionarea de utilaje de construcţii clasice, singurele alocări fiind pentru utilajele 100% electrice, care în acest moment nu pot fi utilizate pe şantierele din ţara noastră.

Răzvan Marcu a spus că în acest moment nu este viabilă achiziţionarea unor astfel de echipamente, care costă de 3 sau chiar 4 ori mai mult comparativ cu un echipament care funcţionează pe baza consumului de carburanţi. El a precizat: "Să spunem că achiziţionezi un astfel de utilaj, dar apoi îţi trebuie un charger, care va trebui băgat într-o priză pentru alimentare electrică. Marea majoritate a acestor echipamente lucrează în şantiere în câmp. Poate să fie un trend, părerea mea este că nu e favorabil, mai ales că în şantierele respective din câmp nu există prize alimentate direct de la reţeaua electrică publică. Atunci singura variantă este să vii cu un generator în care să pui toată motorina de care dispui şi să îi dai drumul pentru a încărca excavatorul electric. Până la urmă tot arzi carburant. Nu ştiu dacă în aceeaşi cantitate sau mai puţin, dar lipsa infrastructurii în acest moment este o problemă pentru utilizarea unor echipamente de construcţii electrice".

Managerul general al Kuhn România a arătat că în ultimii 10-12 ani, compania a vândut şi echipamente bazate pe tehnologia hibrid, în special de la Komatsu, care este singura firmă din lume ce deţine în cadrul unui utilaj atât o componentă electrică cât şi o componentă termică.

Reprezentantul Kuhn România a menţionat: "Echipamentul respectiv, care costa 350.000 euro bucata, a fost achiziţionat de clienţi pe fonduri europene şi a deţinut o cotă de 80% din piaţă. Dar la utilizare, economia era de 5-6 litri de carburant pe oră, în condiţiile în care echipamentul este folosit 3500 ore pe an, ceea ce înseamnă o economie anuală pentru beneficiar între 24.000 şi 27.000 euro. Din păcate, actualele fonduri europene nu mai finanţează achiziţia de utilaje hibrid, ci doar utilaje 100% electrice".

Răzvan Marcu a mai spus că anul trecut s-a înregistrat o scădere a numărului de buldoexcavatoare vândute în ţara noastră. El a declarat: "Produsul principal vândut în piaţă a fost foarte mulţi ani, din 2003 încoace, buldoexcavatorul, care se găseşte peste tot în ţara noastră. A fost cel mai popular echipament, dar în 2023 am înregistrat un prim declin al vânzării de buldoexcavatoare în ţara noastră. Practic piaţa internă începe să urmeze trendul vestic. Despre acest lucru ne-au avertizat colegii din vestul Europei încă din anii 2006, 2007, dar anul trecut a fost prima dată cânmd am înregistrat o scădere a vânzărilor de buldoexcavatoare. Deşi am avut o cerere totală de 1000 de unităţi în 2023, practic vânzarea buldoexcavatoarelor a fost depăşită de miniexcavatoare, care împreună cu încărcătoarele frontale compacte fac cam acelaşi lucru. Dar prin achiziţionarea celor două utilaje, asistăm la o trecere de la o piaţă mai săracă, la o piaţă mai evoluată în care este importantă viteza de execuţie, fineţea lucrării, timpul de execuţie".

Menţionăm că firma Kuhn România vinde în ţara noastră echipamente ale marilor companii internaţionale Komatsu, Grove, Potain, Dieci, Mantsinen, Morooka şi McCloskey.

Răzvan Marcu ne-a spus: "Am livrat recent 11 echipamente de la Morooka pentru regularizare râuri, pentru intervenţii la inundaţii şi tot aşa, deoarece vorbim despre maşini de intervenţie. În două săptămâni începem montajul a două portaluri Mantsinen, maşini de manipulat materiale în Portul Constanţa, în urma noillor fonduri care au fost aprobate pentru port. Există un plan de investiţii care vor fi făcute în următorii doi ani şi vom livra şapte echipamente de mărimea asta, care fiecare cântăreşte peste 200 de tone. Vorbim despre nişte coloşi. Muncim cam o lună să le ridicăm în Portul Constanţa. Sunt primele echipamente cu adevărat moderne din Portul Constanţa, extrem de performante".

Pe lângă vânzarea utilajelor, Kuhn România asigură şi service-ul acestora. Răzvan Marcu a precizat: "Noi funcţionăm exact pe principiul SMURD. Când apare o problemă la un echipament şi suntem sunaţi de client, verificăm imediat care este resursa liberă şi cea mai apropiată şi calificată să poată să intervină şi o trimitem rapid către locul în care se află utilajul pentru a repune maşina în funcţiune".

În ceea ce priveşte provocările pentru anul curent, reprezentantul Kuhn România a scos în evidenţă două: lipsa fondurilor europene pentru achiziţia de utilaje de construcţii şi lipsa forţei de muncă specializate.

Răzvan Marcu a menţionat: "Pentru noi provocările sunt reprezentate de lipsa cu desăvârşire a fondurilor europene - care au adus un capital fantastic în ţară necesar achiziţiei de tehnologie modernă, alegerile care au loc în 2024. O problemă acută este lipsa şcolilor de profil tehnic în special pe zona de mecanici. Nu găsim tineri care să vină să se alăture echipelor de teren. Totodată există un număr scăzut de ingineri de service disponibili şi evident aceştia îmbătrânesc şi nu avem de unde să luăm alţi colegi. Foarte gravă mi se pare preferinţa tinerilor pentru munca de la birou în locul celei de pe teren. Eu o înţeleg, dar deja avem prea multe posturi libere în teren şi niciun post disponibil în birouri. La un moment dat tinerii respectivi vor avea o problemă: nu îşi vor găsi joburi. Şi atunci vor trebui să ajungă în zona de teren. De asemenea, mai constatăm că există zone cu infrastructură care este mai puţin dezvoltată. Ne bucurăm că se construieşte, că suntem legaţi ombilical de clienţi ca domnul Umbrărescu, care se mişcă cu superviteză, dar sunt în ţară zone unde se stagnează şi e foarte greu să ajungi din punctul A în punctul B".

Domnia sa a mai inclus printre provocări şi finanţările limitate pentru firmele de profil, afirmând că în ţara noastră nu prea există variante atât de atrăgătoare de finanţare, precum cele din Vest, pentru a te apuca de un business sau pentru susţinerea afacerii prin intermediul băncilor ori a firmelor de leasing.