English
Ieri a fost o nouă zi a scadenţei pentru guvernul de la Atena. Suma datorată FMI era de circa 750 de milioane de euro, iar subiectul a fost pe ordinea de zi a Eurogrupului la începutul săptămânii.
Discuţiile au fost mult mai liniştite decât de obicei, întâlnirea oficială încheindu-se după doar o oră. Ulterior a venit şi un anunţ surprinzător: Grecia a transferat suma către FMI înainte de scadenţa oficială.
Financial Times scrie că ordinul de plată a fost transmis către biroul guvernamental responsabil cu astfel de operaţiuni, după ce ministrul de finanţe Yanis Varoufakis a confirmat, în cadrul întâlnirii Eurogrupului, că Atena îşi va onora obligaţiile.
Mai mult, Varoufakis a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că relaţiile sale cu Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe al Germaniei, sunt excelente. "Întâlnirile noastre sunt întotdeauna prietenoase, interesante şi constructive", a precizat Varoufakis, după cum scrie cotidianul Kathimerini.
Dincolo de existenţa unei diferenţe majore între un ordin de plată şi plata efectivă, rămâne întrebarea cu privire la sursa fondurilor. Analizele din presa internaţională din ultimele zile arătau necesitatea eliberării tranşei de 7,2 miliarde de euro către guvernul de la Atena, deoarece autorităţile elene nu puteau onora toate obligaţiile de plată, inclusiv pensiile şi salariile din sectorul public, din această lună.
Răspunsul a venit de la analistul Yannis Koutsomitis, care a scris pe contul său de Twitter că "FMI a permis utilizarea fondurilor dedicate FMI aflate într-un cont escrow la Banca Greciei".
O informaţie similară a publicat şi revista germană Bild, care a scris de nenumărate ori în ultimii ani despre necesitatea scoaterii Greciei din zona euro şi din UE.
Sub titlul "Marea înşelăciune", Bild arată că "ţara a evitat astăzi (n.a. marţi, 12 mai 2015) falimentul total cu ajutorul unui credit ascuns".
Deşi banii nu existau în Trezoreria statului, Grecia a utilizat fondurile dedicate creşterii cotei în cadrul FMI pentru plata datoriilor scadente către FMI.
În prezent, cota Greciei la FMI este de 1,1 miliarde DST, după o majorare de circa 273 milioane DST în aprilie 2011, iar valoarea programelor de asistenţă financiară stand-by şi extinse reprezintă 1617,7% din cota ţării.
Informaţia din Bild a fost confirmată de surse guvernamentale de la Atena, iar creditorii internaţionali au aprobat "ingineria financiară", deoarece un default faţă de FMI ar fi determinat ieşirea necontrolată din zona euro.
O ştire Reuters arată că Fondul a confirmat primirea banilor, iar instituţia a refuzat să ofere explicaţii suplimentare presei, deoarece "informaţiile detaliate ale tranzacţiilor dintre FMI şi membrii săi nu sunt publice".
Date suplimentare cu privire la plata de ieri sunt oferite de Bloomberg, care a preluat informaţiile din Kathimerini. Astfel, din suma de 750 de milioane de euro, circa 650 de milioane au venit din fondul de rezervă al Greciei de la FMI, iar 100 de milioane din rezervele guvernamentale.
Fiecare membru al FMI are deschise două conturi la instituţia financiară internaţională, după cum scrie Reuters. Unul este utilizat pentru depozitarea cotelor anuale, iar celălalt este un cont de rezerve care pot fi utilizate în situaţii de urgenţă.
Contul de rezerve de la FMI trebuie refăcut în termen de o lună, iar guvernul de la Atena speră să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali până la sfârşitul lunii, astfel încât o parte a tranşei de 7,2 miliarde de euro din ultimul program de bail-out să fie utilizată în acest scop.
În aceste condiţii, deşi Grecia a plătit 750 de milioane de euro către FMI, o datorie de 650 de milioane a rămas neacoperită. Utilizarea celor 100 de milioane de euro din rezervele guvernamentale a determinat scăderea acestora până la 90 de milioane de euro, conform unor surse din cadrul sistemului băncilor centrale din zona euro.
Ultima iteraţie a farsei macabre cunoscută sub numele "salvarea Greciei" a împins Fondul Monetar Internaţional, se pare, dincolo de orice limită a răbdării. Un articol din El Mundo arată că "FMI şi-a exprimat, faţă de Eurogrup, intenţia de a nu participa la un al treilea program de bail-out", a cărui valoare este estimată la 50 de miliarde de euro.
Pe vremea când era doar şef al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, actual preşedinte al Comisiei Europene, a declarat că "atunci când situaţia devine serioasă trebuie să minţi".
După cum se observă, "principiile" sale au devenit un pilon de bază al construcţiei europene. Rămâne de văzut până când minciuna va fi acceptată ca mijloc legitim de plată a datoriilor suverane.
• Grecia: creştere economică, diminuare a şomajului, dar...
Datoriile enorme acumulate de Grecia o lipsesc de orice viitor financiar, indiferent de cât îşi restructurează economia şi indiferent de evoluţia favorabilă a unor indicatori cum ar fi de pildă rata şomajului.
Studiul "It's Our Job: Reforming Europe's Labour Markets" (Datoria noastră: reformarea pieţei europene a muncii) lansat săptămâna trecută la Bruxelles de către eurodeputatul nostru Siegfried Mureşan şi economistul irlandez Eoin Drea, arată că perspectivele de creştere pe termen mediu ale Greciei sunt bune.
Rata medie a şomajului în Grecia a scăzut două zecimi procentuale, de la 25,6% în ianuarie 2015, la 25,4%, în februarie 2015 (aşa cum se preconiza în studiu) conform Oficiului Central de Statistică de la Atena (Elstat).
Nivelul este cel mai scăzut socotind din 2008, atunci când a înregistrat cea mai mică valoare de doar 7,7%.
Cel mai ridicat nivel a fost în 2013, de 27,9%.
În rândul tinerilor însă, în februarie 2015, numărul a crescut la 50,1%, faţă de ianuarie 2015 când valoarea era de 49,9%.
Conform raportului Eurostat, cea mai mare valoare a şomajului în rândul tinerilor greci s-a înregistrat în februarie 2013, 60,5%.
Cel mai scăzut nivel a fost de 20,1% în mai 2008.
Pe site-ul www.statista.com, ceea ce este prezentat drept proiecţie pe următorii doi ani reprezintă mai degrabă nivelul cerut de Uniunea Europeană pentru aceşti indicatori în Grecia. Având în vedere evoluţia de după 2013, proiecţia luminoasă în care rata şomajului ajunge, până în 2016, la 23,2% este verosimilă, dar Grecia este în totalitate dependentă de creditorii săi. Astfel că, orice prognoză pentru viitor este dependentă de negocierile dintre şefii statului grecesc şi liderii zonei euro.
Rata şomajului în Grecia rămâne la un nivel ridicat. Deşi economia Greciei începe să se ridice (în 2014 s-a înregistrat o creştere economică de 0,8%, iar pentru 2015 se prevede o creştere de 2,9%) alte măsuri specifice vor fi necesare pentru a stimula angajarea. Studiul lansat la Bruxelles afirmă că trebuie dezvoltate strategii inteligente de investiţii ca să crească nivelul angajărilor în sectoarele cu potenţial ridicat cum sunt transportul, agricultura, turismul şi domeniul IT. Studiul susţine că aceste strategii trebuie urmărite cu o atenţie continuă la nevoia de dezvoltare mai eficientă a IMM-urilor şi susţinute de investiţia permanentă în educaţie.
În ciuda direcţiei economice de creştere, cercetările efectuate pentru studiul "It's Our Job" confirmă o slăbiciune continuă pe piaţa muncii elene asertând că nivelul actual de şomaj general şi în rândul tinerilor este nesustenabil economic pe termen mediu şi că, dacă această problemă nu este abordată cu succes, s-ar putea transpune într-o criză structurală a şomajului. (ADELINA TOADER)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
