Blănculescu: "Firmele sunt învăluite de tristeţe şi depresie"

• 80% dintre IMM "au întors spatele" fondurilor structurale, potrivit unor sondaje

• După ce, la începutul anului, Guvernul promitea creşterea considerabilă a ratei de absorbţie, Orban nu poate face niciun fel de estimare referitoare la nivelul real al acestei rate, subliniind că ţinta de 20% asumată pentru 2012 ar mai putea fi atinsă doar în ceea ce priveşte transmiterea cererilor de rambursare către CE, nu şi nivelul plăţilor de la Bruxelles către Bucureşti, în condiţiile în care toate plăţile de la UE sunt suspendate

• Blocajul financiar din ţară va creşte insolvenţa, potrivit lui Ionel Blănculescu

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care reprezintă 99% din totalul societăţilor comerciale din ţara noastră, este învăluit de depresie şi tristeţe, după cum ne-a spus Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri. Domnia sa ne-a precizat, citând unele sondaje realizate în rândul IMM, că 80% dintre întreprinderile mici şi mijlocii "au întors spatele" fondurilor europene, sentimentul de neîncredere având un nivel foarte ridicat.

"Economia românească trăieşte de peste trei ani, de la aplicarea acelui plan eronat de austeritate, într-un mediu ostil, ajungând, astăzi, în punctul în care sunt percepute regretul, depresia, neîncrerdrea etc. În acelaşi timp, trecem şi printr-un blocaj financiar, existând antreprenori mari care nu-şi plătesc subcontractanţii, aceştia din urmă fiind puşi în situaţia de a nu-şi achita obligaţiile la stat. Acest lucru va duce la creşterea nivelului insolvenţei".

Ionel Blănculescu opinează că, paradoxal, România este o ţară foarte bogată, care poate genera venituri nelimitate din exploatarea resurselor naturale cum ar fi gazele, apa, sarea etc. Totodată, marjele de profit de la noi sunt mult mai mari faţă de cele din alte ţări, fapt ce ar putea atrage investitorii străini.

În aceste condiţii, soluţia pentru dezvoltarea economiei este reintroducerea competenţei profesionale la nivelul politicilor guvernamentale, ne-a mai spus domnul Blănculescu.

Analistul economic Florin Cîţu susţine că nici guvernanţii aflaţi la putere, nici opoziţia nu se implică în dezbateri pe teme economice.

"Cred că nu ştiu ce trebuie să facă şi evită subiectul", este de părere domnia sa, adăugând: "Cifrele vorbesc de la sine: inflaţia a crescut, perspectivele de creştere economică au scăzut, cursul s-a depreciat, nu avem de-a face cu o stabilitate macro-economică. Mi-e greu să-mi dau seama cum vor fi rezolvate aceste probleme".

• Orban: "Ne aşteptăm să fie reluate de către CE plăţile pentru cel puţin un program operaţional"

Ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban a declarat, ieri, că autorităţile noastre se aşteaptă ca CE să reia rambursările în perioada următoare pentru "cel puţin unul" dintre cele patru programe cu plăţile întrerupte.

"Deocamdată, nu vreau să anticipez în niciun fel deciziile CE, dar ne aşteptăm ca cel puţin pentru un program plăţile să fie reluate", a declarat Orban.

Oficialul a spus că, în condiţiile actuale, nu poate face niciun fel de estimare referitoare la nivelul real al ratei de absorbţie din acest an, care presupune rambursările efectuate de către Comisia Europeană.

"În ceea ce priveşte transferurile de la bugetul UE către bugetul naţional, sigur, aici nu pot să fac niciun fel de estimare, totul depinde de deciziile Comisiei Europene, de deblocarea anumitor programe şi de câţi bani mai rămân la bugetul UE într-un anumit moment", a mai spus Orban.

La începutul anului, reprezentanţii tuturor ministerelor au declarat că principala prioritate a Guvernului este creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene, unele dintre instituţii suplimentându-şi, chiar, personalul responsabil cu gestionarea acestor bani, iar Executivul promovând o Ordonanţă care dă posibilitatea angajării de personal în acest domeniu.

Ieri, Leonard Orban a subliniat că ţinta de 20% privind rata de absorb-ţie asumată pentru 2012 ar mai putea fi atinsă doar în ceea ce priveşte transmiterea cererilor de rambursare către Comisia Europeană, nu şi nivelul plăţilor de la Bruxelles către Bucureşti.

Ministrul de resort a declarat: "Suntem în contact cu Comisia Europeană şi le vom transmite în scurt timp care este nivelul cererilor de rambursare pe care le vom putea transmite Comisiei, astfel încât să se poată reţine anumite sume de bani pentru că este evident că nu toate cererile de rambursare transmise de statele membre vor putea fi onorate până la sfârşitul acestui an. Tocmai de aceea ideea este ca, pe undeva, pentru că în perioada asta au fost oprite transferurile pe programele pentru România, să fie reţinute anumite sume pentru ca imediat să poată să fie virate după deblocarea programelor".

• Riscăm să fie dezangajate fonduri europene de peste 1 miliard de euro

Leonard Orban a precizat că este important să fie transmise la Bruxells până la sfârşitul acestui an cererile de rambursare pentru a evita şi riscul de dezangajare, care a crescut în ultimele luni faţă de nivelul de 925 milioane de euro estimat în iulie, depăşind, în prezent, un miliard de euro, la care se vor adăuga alte "câteva sute de milioane" din corecţiile financiare preventive ce vor fi efectuate pe cele patru programe operaţionale.

Rambursarea banilor europeni de la UE pentru proiectele desfăşurate prin patru programe operaţionale (POS Transport, PO Regional, POS Creşterea Competitivităţii Economice şi POS Mediu) este întreruptă din luna iulie, plăţile pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) fiind sistate încă din luna februarie. Aces-ta din urmă se află într-o etapă de pre-suspendare, în urma depistării unor nereguli efectuate în cadrul procesului de accesare a banilor europeni.

Flavia Preda, coordonatorul Coaliţiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale, ne-a spus, recent, că beneficiarii de proiecte finanţate din fonduri europene au fost deja afectaţi de sistarea rambursărilor făcute de UE.

Domnia sa ne-a precizat: "Există beneficiari care au trimis spre verificare cereri de rambursare şi nici după un an şi şapte luni acestea nu au fost procesate. Sunt nişte întârzieri foarte mari. De asemenea, de foarte multă vreme, beneficiarii de fonduri prin POSDRU nu şi-au primit banii de la Guvern pentru componenta ce reprezintă partea de cofinanţare de la UE, care are o proporţie de peste 70% din valoarea proiectelor".

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră că sancţionarea incorectă a acestor organizaţii şi chiar blocarea completă a rambursărilor, ca urmare a neclarificării de către autorităţile competente a unor aspecte legale, cum ar fi cele referitoare la achiziţiile publice, vor avea consecinţe extrem de grave, ajungându-se chiar la pierderea definitivă a fondurilor blocate în proiecte, întrerupte în urma lipsei de finanţare.

În curând, Executivul se va afla în situaţia de a alege între sistarea tuturor plăţilor către beneficiari şi depăşirea ţintei de deficit convenită cu CE.

• Studiu GfK: 73% din populaţia ţării consideră că situaţia economică de la noi este mai rea decât acum un an

O proporţie de 73% din populaţia ţării consideră că situaţia economică de la noi este mai rea decât acum un an, arată un studiu realizat de GfK.

Analistul economic Aurelian Dochia este de părere că "românii au fost tot timpul destul de pesimişti, mult mai pesimişti decât ceilalţi europeni".

Domnia sa ne-a explicat: "Este nefericită această tendinţă, pentru că, atât timp cât oamenii - consumatori, angajaţi, antreprenori - nu au încredere că lucrurile pot fi îndreptate, acestea nici nu se vor îndrepta. Este un cerc vicios - consumatorii care nu au încredere nu vor consuma, situaţie în care nu se va produce şi, în consecinţă, vor fi daţi oameni afară".

Aurelian Dochia şi-a exprimat speranţa că lucrurile se vor îndrepta după alegeri.

Studiul GfK anticipează că, anul acesta, produsul intern brut (PIB) al ţării noastre va creşte cu 0,5 procente.

"Şomajul este scăzut, situându-se sub cinci procente. Economia şi moneda trebuie să se stabilizeze treptat. România este a doua cea mai săracă ţară din UE. În perioada verii, preşedintele şi primul ministru s-au luptat pentru putere. Această luptă a culminat cu un referendum organizat pentru demiterea preşedintelui, invalidat din cauza numărului mic de votanţi. Aceste evenimente au afectat în mod clar starea de spirit a populaţiei. Gradul mic de încredere în elita politică deja existent a scăzut din nou. Încrederea că politicienii vor stabiliza economia României şi o vor dirija spre creştere pe termen lung a scăzut", se mai arată în document.

Acesta anticipează că randamentul economic va fi slab, în 2012, preconizând o creştere de 0,5%.

În contextul perspectivelor economice tot mai sumbre, aşteptările consumatorilor europeni privind veniturile au scăzut în mod considerabil în aproape toate ţările, iar măsurile de austeritate şi măririle de impozite impuse de guverne sunt subiecte la ordinea zilei în întreaga Europă.

Cele mai mici speranţe în ceea ce priveşte creşterea veniturilor au fost exprimate de consumatorii din Italia, Spania şi Grecia, la polul opus situân-du-se cei din Germania, Aus-tria şi România, arată GfK.

În multe ţări, dorinţa de cumpărare a scăzut în mod perceptibil, singurele excepţii fiind Germania, Bulgaria şi Polonia. Cei mai dornici să consume rămân în continuare germanii, austriecii şi bulgarii.

În SUA, consumatorii devin din ce în ce mai siguri pe ei.