Economia Poloniei s-a redus mai mult decât se aştepta în al doilea trimestru al anului, în timp ce România şi Ungaria s-au menţinut constant sub o avalanşă de provocări economice, relatează Bloomberg.
Produsul intern brut polonez a scăzut cu 2,3% în trimestrul aprilie-iunie, făcând o recesiune tehnică mai probabilă, potrivit analiştilor de la mBank SA. În timp ce ratele anuale de creştere au încetinit în toate cele trei economii, România a oferit cea mai mare surpriză pozitivă, evitând o scădere trimestrială prognozată cu o creştere de 2,1%.
Totuşi, toţi indicii arată că Europa de Est se îndreaptă către o potenţială recesiune, în faţa războiului Rusiei şi a creşterii preţurilor.
Cea mai mare inflaţie din ultimele decenii obligă băncile centrale să comprime cererea prin creşterea costurilor îndatorării. Criza energetică provocată de livrările imprevizibile din Rusia provoacă o creştere a facturilor la utilităţi. Se preconizează că o secetă gravă va afecta agricultura în întreaga regiune.
Ungaria, singurul stat membru care se aştepta să evite o scădere trimestrială, a avut, de asemenea, o performanţă mai bună decât se aştepta, cu o creştere de 1,1%, ajutată de o serie de reduceri de taxe şi de o limitare a preţurilor la carburanţi oferită de prim-ministrul Viktor Orban înainte de victoria sa în alegeri.
Zlotul polonez şi forintul maghiar au înregistrat pierderi faţă de euro, scăzând cu 0,6% şi, respectiv, cu 0,8% faţă de euro, după ce datele privind PIB-ul au confirmat o încetinire a creşterii. Leul românesc, care este administrat de banca centrală, a scăzut uşor cu 0,1%, până la 4,887 faţă de euro.
Republica Cehă, care şi-a raportat datele despre produsul intern brut la sfârşitul lunii iulie, a evitat, în mod neaşteptat, o contracţie trimestrială . PIB-ul a crescut cu 3,6% pe o bază anuală şi cu 0,2% faţă de trimestrul precedent.
Preţurile la energie electrică în Europa au crescut luni la un nou record, iar ratele dobânzilor au crescut de la aproape zero la cele mai ridicate valori.
"Perspectivele nu sunt prea roz", a spus analistul Erste Katarzyna Rzentarzewska, prezicând o contracţie economică în a doua jumătate a anului, încrederea consumatorilor atingând minimele observate la începutul pandemiei. "Incertitudinea în industrie şi comerţul exterior rămâne ridicată, din cauza blocajelor persistente din partea ofertei, a creşterii preţurilor mărfurilor şi a îngrijorărilor cu privire la aprovizionarea cu energie."