BNR: 40% din fondurile europene vor rămâne în ţară după accesare, restul în afară

Ieşirea din criză depinde de noi când ne corectăm dezechilibrele pentru a fi credibili şi nişte parteneri viabili în ceea ce priveşte creditorii şi investitorii, a declarat Florin Geor-gescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Agerpres.

"Trebuie să accesăm fondurile europene. Ele sunt motorul", a spus oficialul BNR cu ocazia "Zilelor porţilor deschise pentru studenţii economişti". Potrivit acestuia, după ce accesăm fondurile europene o să scadă şi rata şomajului, deficitul extern. El a mai spus că 40% din bani vor rămâne în ţară, restul se vor duce în afară.

"Avem de atras vreo 30 miliarde euro în total. Am atras foarte puţin până în prezent, vreo 10%. Trebuie să ne mobilizăm cu toţii, autorităţile, factorii decizionali competenţi pentru a accede aceste fonduri necesare economiei reale. Sunt fonduri pentru modernizarea economiei reale, fonduri pentru dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea industriei alimentare, ca să ridici importurile, să reduci dezechilibrul comercial şi valutar al ţării, pentru infrastructura localităţilor, pentru îmbunătăţirea reţelelor de canalizare, a reţelelor de energie termică, alimentare cu apă şi aşa mai departe", a declarat Geogescu.

Potrivit acestuia, sunt cinci pedale pe care trebuie să le apese autorităţile şi anume politica bugetară, politica monetară, politica valutară, politica veniturilor populaţiei şi cea de ajustare structurală precum preţuri şi tarife, privatizare şi restructurare.

El a mai spus că, pentru a scădea evaziunea fiscală, România are nevoie de un cod fiscal mai ferm, asta pentru că subminează stabilitatea finanţelor.

"E adevărat, evaziune zero nu există nicăieri în lume, asa cum nu există nicio ţară în care să nu fie gripă sau hepatita A", spune Georges-cu. În România nivelul este de 40%, iar în alte ţări 100% sau mai mult. Oficialul băncii centrale a mai afirmat că cei care nu plătesc impozite şi taxe la nivelul cuvenit, tocmai ei beneficiază de cheltuielile publice. Asta pentru că ei folosesc mai mult şoselele etc., având maşini mai scumpe, în timp ce persoana care plăteşte, merge pe jos în adidaşi.

El a asemănat economia Româ-niei cu Dacia Logan în perioada când economia era împinsă la maxim. Georgescu spune că Loganul merge de exemplu cu 90 de km/oră, iar noi am încercat sa mergem cu mai mult, am consumat combustibil, s-au deteriorat piesele, iar acum ne aflăm în această situaţie. "Şoferii noştri, deşi li s-a spus să nu depăşeas-că 90 km/h, ei au turat până la 120 şi au mers şi cu benzină împru-mutată", a explicat Georgescu.