BNR a majorat dobânda-cheie la 5,5%

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, vineri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,75%, la nivelul de 5,50% pe an, majorarea dobânzii pentru facilitatea de depozit la 4,50% de la 3,75% şi majorarea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 6,50% de la 5,75%, decizii menite să contracareze avansul continuu al inflaţiei. De asemenea, BNR a decis, ieri, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 5% la valută şi păstrarea controlului "ferm" asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Banca centrală a decis să reducă puţin pasul de majorare de dobândă în condiţiile în care inflaţia pe luna iulie, chiar dacă nu a fost încă publicată, cel mai probabil a încetinit semnificativ pe fondul scăderii preţurilor la combustibili. Inflaţia a ajuns la o rată anuală de peste 15% în luna iunie, după un avans continuu şi galopant, iar cel mai probabil în iulie şi-a atins vârful pentru acest ciclu inflaţionist. În acelaşi timp, creşterea economică este de aşteptat să fi fost puternică în al doilea trimestru din acest an după creşterea de 5,2% din primul trimestru, care a fost a doua cea mai mare creştere trimestrială din istoria României.

Majoritatea analiştilor consultaţi printr-un sondaj Bloomberg anticipau o majorare de 100 de puncte de bază, în timp ce analiştii BCR Cercetare anticipau o creştere de 75 de puncte de bază a dobânzilor. În acelaşi timp, analiştii ING Bank estimau o creştere de 100 de puncte de bază, preconizată înainte de şedinţa de vineri să fie "ultima creştere semnificativă de dobândă" din partea BNR. În prezent, dobânzile din piaţa monetară (ROBOR) continuă să fie mult peste ratele de dobândă ale BNR (la peste 8%), piaţa anticipând în general un ciclu de majorare mai lung şi mai semnificativ.

Conducerea BNR a aprobat de asemenea noul raport asupra inflaţiei care va fi prezentat în cadrul unei conferinţe de presă ce va avea loc marţi. Prognoza BNR este pentru un vârf în trimestrul al treilea, urmat de un declin gradual al ratei anuale "pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent".

"Perspectiva plafonării şi a descreşterii ratei anuale a inflaţiei are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei - inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 -, precum şi manifestarea unor ample efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere rapidă şi închidere a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului viitor, urmată de adâncirea gap-ului PIB în teritoriul negativ", se mai arată în comunicatul BNR.

Banca centrală estimează că inflaţia ar putea scădea la 2,5% până la mijlocul lui 2024.

Majorarea de "doar" 75 de puncte de bază din partea BNR a venit cel mai probabil şi ca urmare a faptului că băncile centrale din regiune - cu excepţia Ungariei - au slăbit însă presiunea pe partea de dobânzi, majorându-le mai lent, după ce iniţial au făcut "frontloading", adică au majorat dobânzile agresiv în prima parte a ciclului de întărire a politicii - în contrast cu băncile centrale mari care au fost în ultimii 2 ani mereu în urma inflaţiei.

Ungaria este, deci, excepţia, banca centrală maghiară fiind recent obligată să continue cu majorarea agresivă a dobânzilor - cel mai recent a majorat cu 100 puncte de bază la 10,75% - pentru a opri deprecierea forintului apărută pe fondul posibilităţii ca fondurile europene pentru Budapesta să fie complet suspendate. În acelaşi timp, Polonia are o dobândă-cheie de 6,5% - banca centrală din Polonia a majorat la ultima şedinţă dobânzile cu doar 50 de puncte de bază -, iar Cehia are o dobândă-cheie de 7% de 2 luni de zile.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a semnalat în cadrul conferinţei de presă din iulie că banca centrală va continua să majoreze dobânzile la următoarele şedinţe de politică monetară. Isărescu a punctat că atunci "când vom vedea primele semne clare că rata inflaţiei vine în jos, probabil că vom reduce pasul" de creştere a dobânzii-cheie.

Isărescu a mai declarat în iulie că strategia BNR rămâne majorarea graduală a dobânzii-cheie până la o eventuală întâlnire cu rata anuală a inflaţiei. Oficialul BNR a spus că nicio ţară nu îşi permite să meargă cu dobânzile în teritoriul real-pozitiv având în vedere perioada îndelungată de represiune financiară prin care am trecut în perioada scursă de la criza financiară globală încoace. Guvernatorul a mai punctat că actualele creşteri de preţuri la ţiţei şi celelalte produse energetice sunt, în acelaşi timp, atât inflaţioniste cât şi recesioniste.

BNR a început în octombrie 2021 ciclul de majorare a dobânzilor, cu 3 creşteri de câte 25 de puncte de bază, apoi a început să grăbească pasul la 50 de puncte de bază la şedinţele din februarie şi aprilie. În luna mai, BNR a majorat rata-cheie cu 75 de puncte de bază, iar la şedinţa din iulie BNR a grăbit din nou pasul, urcând dobânda cu 100 de puncte de bază la 4,75%.

Majorarea de 1% a dobânzii- cheie din iulie a venit în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei, potrivit evaluărilor BNR de la acea vreme, era preconizată să continue să crească "cu un ritm vizibil încetinit" până la mijlocul trimestrului trei din acest an, peste valorile prognozate în luna mai, pe fondul impactului şocurilor pe partea ofertei.

"În politica monetară nu trebuie să te repezi. Vom face paşi stabili şi să ştiţi că îi vom face", a punctat în iulie guvernatorul Isărescu în conferinţa sa de presă.

Banca centrală a României a renunţat în februarie la menţiunea din precedentele comunicate în care se arăta că deciziile de politică monetară "se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini".

În prezent, chiar şi cu o dobândă de 5,5%, România rămâne ţara cu cea mai mică dobândă-cheie din regiune - real negativă (aproape -10% dobânda reală) deci în continuare o poziţie de relativă stimulare a activităţii economice.

Analiştii BCR Cercetare anticipează o dobândă-cheie terminală pentru acest ciclu de majorare de 6,25%