BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie; tendinţa generală descrescătoare se menţine pe tot parcursul anului

Banca Naţională a României a revizuit la 3,8% prognoza de inflaţie pentru ultimul trimestru al anului, de la 3,5% cât era estimarea anterioară, dar tendinţa generală de scădere de inflaţiei se menţine, Indicele Preţurilor de Consum urmând să ajungă la 3,1%, în ultima parte a anului viitor, în intervalul superior al ţintei pe termen lung a băncii, conform datelor făcute publice ieri de guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a "Raportului trimestrial asupra inflaţiei".

Guvernatorul a spus: "În Europa nu ne aşteptăm la mari schimbări faţă de prognozele anterioare; o creştere economică ceva mai mică în 2025 şi presupunerea că Banca Centrală Europeană îşi va atinge ţinele şi va păstra inflaţia în limitele prevăzute. Tensiunile actuale dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană nu au putut să fie introduse în această prognoză (...). Rata anuală a inflaţiei, măsurată pe baza indicilor preţurilor de consum, se menţine în tendinţa generală descrescătoare pe parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului ţintă începând cu 2026. Fluctuaţiile din prima jumătate a acestui an sunt generate în principal de efecte de bază. Nu avem presiuni inflaţioniste deosebite, ci sunt efecte de bază generate de şocurile din trecut".

Mugur Isărescu a adăugat: "Aud în mod repetat că suntem campioni la inflaţie, aşa că am făcut o comparaţie cu cele trei ţări faţă de care ne putem compara. Care nu au moneda euro, care ţintesc inflaţia ca şi noi, au acelaşi regim de politică monetară şi un regim de flotare mai mult sau mai puţin controlată a cursului de schimb - Cehia Polonia, Ungaria. Începând cu inflaţia ce a intervenit odată cu declanşarea pandemiei, apoi cu războiul din Ucraina şi apoi cu criza energetică, comportamentul inflaţiei din ţara noastră şi a politicii monetare nu a fost deviat faţă de cel din celelalte trei ţări comparabile. Până anul trecut nu numai că nu am fost campioni la inflaţie, ci am avut inflaţia cea mai scăzută. Cea mai mare a fost în Ungaria, aproape 25% ca vârf, apoi în Polonia, iar noi am fost chiar uşor sub Cehia. Coborârea la noi a fost mult mai lentă, iar acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral, cu mai multe probleme".

• "Salutăm declararea de către primul ministru a absorbţiei banilor comunitari drept prioritate zero pentru guvern; aşa să fie!"

Conform guvernatorului BNR, faptul că ţara noastră are o rată de dobândă mai ridicată este legat de tensiunile politice interne şi de nevoia de stabilitate financiară, ce include şi stabilitatea cursului de schimb.

"Din acest motiv considerăm că şi prudenţa noastră care nu este exagerată. O reducere a ratei de dobândă de politică monetară poate să sune pentru pieţe, având în vedere dimensiunea deficitelor, ca o invitaţie la deprecierea cursului, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple", a spus Isărescu.

Potrvit guvernatorului, după mai mulţi ani în care ţara noastră a avut excedent de cerere, odată cu măsurile luate de actuala coaliţie de guvernare, cu aşa-numita "ordonanţă de austeritate" de la sfârşitul anului trecut, care a oprit continuarea deteriorării deficitului bugetar şi cu bugetul prezentat şi aprobat în Parlament, ţara intră într-o perioadă de deficit de cerere.

"Să vedem cum va funcţiona. Important este ca în combinaţia politica fiscală-politica monetară, această nouă situaţie să nu ducă spre recesiune. Dacă creşterea economică se va baza, în principal, pe investiţii şi mai ales pe abosorbţie de bani comunitari, credem că acest lucru poate să fie evitat. Adică să avem o inflaţie în scădere şi creştere economică. De aceea salutăm declararea de către primul ministru a absorbţiei banilor comunitari, a prioritizării proiectelor europene, drept prioritate zero pentru guvern. Aşa să fie!", a spus Isărescu.

În opinia sa, dacă coaliţia de guvernare nu aproba aşa-numita ordonanţă de austeritate, deficitul bugetar se ducea înspre 10%, în acest an.

• "De la 4,97 lei la 5 lei pentru euro înseamnă mai puţin de 1% (n.r. depreciere); nu va fi jale!"

Pe măsură ce tensiunea politică internă se va diminua iar încrederea se va restabili, BNR va da mai multă flexibilitate cursului de schimb, a mai punctat Isărescu.

Guvernatorul a afirmat: "Bugetul a fost contruit pe un curs de peste 5 lei (n.r. pentru un euro), ceea ce este posibil să se întâmple. Aş vrea să detensionez discuţiile legate de depăşirea nivelului de 5 lei. De la 4,97 lei la 5 lei înseamnă mai puţin de 1%; nu va fi jale (...). Noi ne-am ţinut de curs şi am stabilit o ancoră, cu toate că avem o politică de flotare, pentru că a fost razboi, pandemie, apoi războiul s-a apropiat de noi şi a mai venit şi o criză energetică care a împins preţurile peste tot în sus. Am reuşit să avem în continuare cursul determinat de piaţă şi nu aţi auzit vreo plângere din piaţă că cineva nu şi-ar fi luat banii (...). Am intervenit în piaţă, noi fiind intermediari între Ministerul Finanţelor şi piaţă".

Isărescu a adăugat: "În momentul actual, chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul, pentru că avem o grămadă de tensiuni. Nici eu nu ştiu cum va evolua cursul, piaţa va determina, dar uşor, uşor, vom da mai multă flexibilitate. Pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal şi se restabileşte încrederea, vom lăsa mai multă flexibilitate cursului".

• "Creşterea absorbţiei banilor europeni şi a investiţiilor pe bază de fonduri europene poate să ducă la creştere economică"

Un eventual război comercial nu va avea numai un impact inflaţionist, ci este posibil să creeaze recesiune în Europa şi în România, a mai spus Isărescu.

"Noi facem prognoza cu datele actuale, certe. De la excedent, de la presiune inflaţionistă, intrăm într-o perioadă cu deficit de cerere, adică o influenţă în jos asupra creşterii preţurilor şi un impact mai degrabă negativ asupra creşterii economice. Dar impactul negativ asupra creşterii economice depinde de calitatea factorilor care contribuie la creşterea economică. Anul trecut am avut o creştere masivă a consumului care nu s-a dus în creştere economică, ci în importuri. Anul acesta, chiar dacă consumul stagnează sau creşte foarte puţin, o creştere a absorbţiei banilor europeni şi a investiţiilor pe bază de fonduri europene poate să ducă la creştere economică", a afirmat guvernatorul.