Piaţa achiziţiilor de credite a fost reglementată, anul trecut, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, în contextul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Europene 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale.
Conform reprezentanţilor Băncii Naţionale a României (BNR), legislaţia din domeniu reflectă opţiunea legiuitorului naţional de a stabili un cadru de reglementare mai restrictiv pentru operaţiunile prin care se transferă către terţi credite acordate consumatorilor.
BNR aduce clarificări, în cadrul unui comunicat, în legătură cu rolul pe care îl are, în contextul noilor reglementări, în procesul de achiziţie a portofoliilor de credite.
Documentul citat menţionează: "Precizăm că reglementarea în Legea nr. 93/2009 a achiziţionării portofoliilor de credite s-a realizat în scopul asigurării accesului la activitatea de creditare doar pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile specifice - instituţii de credit, instituţii financiare nebancare, instituţii de plată, instituţii emitente de monedă electronică.
Deşi prevederile în cauză au fost abrogate din Legea nr. 93/2009, Banca Naţională a României deţine în continuare, în baza prevederilor art. 3 din acest act normativ, competenţe exclusive de a stabili dacă o anumită activitate este activitate de creditare desfăşurată cu titlu profesional şi intră sub incidenţa respectivei legi.
În baza acestor competenţe legale, în măsura în care Banca Naţională a României decide că activitatea derulată de achizitor în legătură cu creditele achiziţionate are caracteristicile activităţii de creditare cu titlu profesional, achizitorul trebuie să aibă calitatea de creditor profesionist.
În cazul creditelor încadrate în categoria pierdere conform reglementărilor în materia clasificării creditelor, de principiu, obiectivele pe care le-a avut în vedere legiuitorul pentru reglementarea activităţii de creditare nu mai pot fi atinse, iar operaţiunile specifice acestei etape sunt circumscrise activităţii de recuperare a creanţelor.
Astfel, din perspectiva competenţelor băncii centrale referitoare la încadrarea unei activităţi în categoria celor de creditare cu titlu profesional, preluarea de credite acordate persoanelor fizice şi juridice, încadrate în categoria pierdere conform reglementărilor în materia clasificării creditelor, indiferent de modalitatea juridică prin care se realizează, precum şi operaţiunile desfăşurate pentru recuperarea sumelor datorate aferente, realizate de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 2 alin.(1) din Legea nr.93/2009, nu reprezintă activitate de creditare cu titlu profesional şi, ca urmare, poate fi derulată şi de alte persoane decât creditorii profesionişti".
Astfel, BNR face referire în primul rând la portofoliile de credite neperformante şi la entităţile care sunt abilitate de lege să le achiziţioneze, în scopul recuperării lor.
Dan Suciu, director de comunicare în cadrul BNR, ne-a explicat că actul legislativ prin care a fost transpusă Directiva Europeană permite ca împrumuturile neperformante să poată fi achiziţionate şi de către neprofesionişti, entităţile care doresc să facă acest lucru trebuind, totuşi, să îndeplinească anumite condiţii.
Conform noilor reglementări, societăţile care intenţionează să recupereze creanţe sunt obligate să se înregistreze la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), iar activităţile de recuperare creanţe vor putea fi desfăşurate doar de entităţile admise de Autoritate.
Actul legislativ menţionează că s-a apelat la această măsură, deoarece activitatea entităţilor de recuperare creanţe s-a dezvoltat tot mai mult în ultimul timp, neexistând o imagine de ansamblu cu privire la numărul acestora şi la activitatea desfăşurată.
Ţara noastră se află printre statele cu cea mai mare dinamică de vânzare a creditelor neperformante, conform studiilor de specialitate.
Reprezentanţii Deloitte au declarat, recent, că băncile au vândut creanţe cu discounturi de la 80% până la 95%, acestea urmând să scadă, în acest an.
1. Suciule, Bnr-ule cate NPL sunt vandute?
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2017, 08:15)
Cate Npl-uri au firmele de recuperare?
Cum de firmele de recuperare mai hartuiesc tinerii care si-au luat un telefon pe buletin dupa 10 ani cu directiva Europeana in vigoare?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2017, 19:19)
Daca tinerii care au luat telefonul aveau bunul simt sa dea banii inapoi, acum nu ii mai hartuia nimeni !
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2017, 22:25)
tinerii daca aveau bun simt nu apelau la credit si nu-i mai hartuia nimeni.
Acum daca-s hartuiti desi n-au nimic in proprietate s-ar putea imprieteni cu recuperatorii, poate chiar sa iasa la o bere pe banii recuperatorilor, mai mult de atat nu pot avea in comun. :)))))))))
2. [Fragment eliminat, conform regulamentului] bnr ,v
(mesaj trimis de constantin în data de 23.01.2017, 21:11)
Ce vb ei pasareasca lor bnr-ista cu legi si articole controlate si facute de ei in defavoarea romanilor !! [Fragment eliminat, conform regulamentului] cum era inainte de aparitia acestor vampiri de suflete acum 300 de ani !!
Unde esti tu Tepes ,Doamneee !!!