BNR: Avuţia netă a populaţiei s-a majorat cu 10% în 2021

Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021, crescând cu 10%, iar activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creşterii, se menţionează în "Raportul asupra stabilităţii financiare", publicat de Banca Naţională a României, informează Agerpres.

Potrivit datelor din raport, anul trecut averea netă a populaţiei din România a depăşit pragul de 2.600 de miliarde de lei.

"Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021 (+10%). Activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creşterii (+13%), acestea fiind susţinute de evoluţia robustă a preţurilor imobiliare, alături creşterea fondului de locuinţe. Rata de creştere a activelor financiare a încetinit faţă de valoarea înregistrată la T3 2020 (+34%) la 3% la finalul anului 2021. Este important de menţionat divergenţa evoluţiei depozitelor la vedere (+25% martie 2022 comparativ cu martie 2021) faţă de cea a depozitelor la termen (-14%), dar şi o accelerare a economisirii în valută în defavoarea monedei naţionale, indicând o preferinţă ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina", se spune în raport.

BNR menţionează că tendinţa de polarizare a veniturilor observată în anii anteriori s-a exacerbat în cursul anului 2021, valoarea depozitelor ce depăşesc plafonul de garantare de 100.000 euro majorându-se cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalţi deponenţi. De asemenea, se remarcă creşterea importantă a deţinerilor de fonduri de investiţii şi a acţiunilor cotate, ce s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din PIB, fiind susţinute creşterea indicilor de acţiuni, cât şi de apariţia de noi aplicaţii financiare.

"Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacităţii de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contractat credite. Gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente şi băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană (25,2 % comparativ cu 15% media UE 27), cât şi una dintre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice şi tutunului (5,5%). Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază; astfel, acestea vor fi afectate mai puternic", arată raportul.

Conform sursei citate, ponderea cheltuielilor cu locuinţa se situează sub media UE27 (25% faţă de 32%), din care cheltuielile cu apă, electricitate şi gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum. Cu toate acestea, la finalul anului 2020, 24% gospodăriile cu venituri mici întâmpinau dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, comparativ cu doar 6% din gospodăriile cu venituri medii şi ridicate. Este important de menţionat că faţă de finalul anului 2020, momentul colectării statisticilor, preţul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date la aprilie 2022, conform indicilor de preţ de consum), respectiv 18% pentru electricitate; astfel, este de aşteptat ca ponderea populaţiei ce se confruntă cu dificultăţi să se majoreze.

BNR precizează că deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi înspre a diminua dependenţa de importuri energetice, având în vedere inclusiv spaţiul fiscal limitat, dar şi nevoia de transformare structurală a economiei.

Potrivit raportului, evoluţia venitului mediu net a fost în linie cu creşterea preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real fiind stabil la martie 2022 comparativ cu anul anterior. Cu toate acestea, persistă divergenţe importante din perspectiva distribuţiei veniturilor salariale: 42% din contractele de muncă înregistrate la ianuarie 2022 aveau un venit mai mic sau egal cu salariul minim, pe când ce 13% din persoane au raportat un câştig salarial peste medie.

Suplimentar, se menţine un grad ridicat de eterogeneitate din punct de vedere regional (gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea de Nord-est), cât şi între mediul urban şi cel rural (gospodăriile din mediul urban au raportat venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural.. Aceste evoluţii demonstrează că pentru a susţine creşterea intermedierii financiare în mod sustenabil este necesară diminuarea economiei nefiscalizate, creşterea incluziunii financiare pentru zonele rurale, dar şi crearea de locuri de muncă în industriile cu valoarea adăugată ridicată.

Rata de creştere a îndatorării a accelerat faţă de ultimul Raport, fiind susţinută de ratele de dobândă scăzute, relaxarea standardelor de creditare, dar şi de diminuarea incertitudinilor cauzate de către pandemia COVID-19. Astfel, îndatorarea totală a populaţiei s-a majorat cu 9% la martie 2022 comparativ cu martie 2021, ponderea în PIB fiind în uşoară scădere (15,6%, -0,6 pp).

Cea mai importantă componentă a îndatorării populaţiei se menţine categoria creditelor ipotecare bancare (56% din total, respectiv 103 miliarde lei), acestea având şi cea mai ridicată rată de creştere (12%). Creditele de consum bancare, reprezentând 34% din totalul îndatorării populaţiei, s-au majorat cu 5% în perioada martie 2021-martie 2022, comparativ cu o diminuare de 2% în cursul anului 2020. În final, creditele acordate de către IFN-uri au o pondere de 5% în totalul îndatorării populaţiei, majorându-se cu 8,4%.

BNR susţine că o evoluţie similară poate fi observată şi pentru fluxul de credit nou. Fluxul de credit ipotecar nou a atins un maxim istoric (20 miliarde lei) în perioada aprilie 2021-martie 2022, în creştere cu 41% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, pe când fluxul de credit de consum a fost de 20 miliarde lei în aceeaşi perioadă (+44%). Şi fluxul de credite acordate de către IFN-uri a atins un maxim istoric (5 miliarde lei în perioada aprilie 2021- martie 2022), demonstrând că implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare începând cu ianuarie 2019 nu a constituit un impediment pentru accesul la finanţare al populaţiei, în special cei cu venituri mai reduse ce apelează preponderent la creditele acordate de către IFN-uri.