BNR: "Creditele acordate în această perioadă - o probabilitate mare de generare de neperformanţă"

Viteza de creştere a creditului şi volumul creditului nou, în special în cazul creditării ipotecare, sunt în prezent peste valorile de semnal privind o posibilă creştere excesivă a creditării, creditele acordate în această perioadă având o probabilitate mare de generare de neperformanţă, arată caietul de studii "Intermedierea financiară: probleme şi posibile soluţii", coordonat de economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea. Documentul susţine că gradul de îndatorare aferent creditului nou este în creştere: "Astfel, în condiţiile în care rata dobânzii este la un nivel minim, iar evoluţiile macroeconomice viitoare au un grad ridicat de incertitudine datorită conduitei politicii fiscale şi a celei a veniturilor, este posibil ca o continuare a acestei tendinţe de creştere a creditului acordat populaţiei să rezulte în acumularea de vulnerabilităţi importante la nivelul sectorului bancar. Evidenţele recente arată că o creştere excesivă a creditului are un impact negativ asupra activităţii economice, iar acesta se manifestă după o perioadă mai lungă de timp (4 ani), principalul canal fiind cel al creşterii gradului de îndatorare. În concluzie, accelerarea creditării către sectorul populaţiei, chiar în contextul unui potenţial important de creditare, date fiind riscurile în creştere dinspre acest segment al pieţei creditului, nu este oportună în prezent, putând rezulta în efecte negative pe termen lung asupra creşterii economice".

• BNR: Programul "Prima casă" a avut un rol modest

Autorii studiului au analizat şi programul guvernamental "Prima Casă", ajungând la concluzia că acesta are un impact social redus.

"Din punct de vedere social, programul «Prima casă» a avut un rol modest. Astfel, analiza caracteristicilor debitorilor după venit arată însă o utilizare limitată a programului de către debitorii cu venituri reduse, similară situaţiei existente în cazul creditelor ipotecare standard. Singurul aspect social pe care acest program îl asigură este un acces mai mare al persoanelor tinere la achiziţionarea unei locuinţe, ponderea debitorilor cu vârste de până în 35 de ani fiind mai mare în acest caz", se arată în document.

Totuşi, programul "Prima Casă" a avut un rol semnificativ în orientarea fluxului de credite ipotecare către creditarea în lei, punctează raportul.

Programul "Prima Casă" a avut un aport semnificativ la activitatea de creditare a populaţiei încă de la lansarea acestuia în iulie 2009, ponderea creditului ipotecar în total credit acordat populaţiei ajungând la 52% în octombrie 2016, de la 25% în 2009, când a fost lansat programul.

Până în octombrie 2016 au fost acordate, prin programul "Prima Casă", circa 180.000 de credite, în valoare de 33,3 miliarde lei, în condiţiile în care, la acelaşi moment, în România erau acordate, în total, 369.000 de credite ipotecare (inclusiv "Prima Casă") în valoare de 57,2 miliarde lei, potrivit caietului de studii.

• BNR: "Băncile din România au vândut credite neperformante de aproape 4 miliarde euro în 2015 şi 2016"

Băncile din România au cedat expuneri neperformante de circa 3,9 miliarde euro în 2015 şi 2016, când "activitatea de vânzare a creditelor neperformante a avut o intensitate semnificativă", arată caietul de studii "Intermedierea financiară: probleme şi posibile soluţii", citat de News.ro.

"În România, activitatea de vânzare a creditelor neperformante a avut o intensitate semnificativă, ceea ce a condus la un număr şi un volum ridicate de expuneri care au ieşit din bilanţul băncilor şi au intrat în bilanţul entităţilor specializate în colectarea creanţelor", arată documentul menţionat.

Evoluţia a fost stimulată de politicile de supraveghere ale băncii centrale începând din 2013-2014, care au inclus eliminarea din bilanţ a creditelor neperformante necolectate acoperite integral cu provizioane.

"Activitatea de cesiune a expunerilor neperformante în România a avut o amploare mare în special în anul 2015 (circa 2,5 miliarde euro), dar a fost consistentă şi în anul 2016 (circa 1,4 miliarde euro)", a precizat caietul de studii.

În plus, BNR a recomandat băncilor, în 2016, acoperirea integrală cu provizioane a creditelor neperformante negarantate pentru care există restanţe la plată de cel puţin 180 de zile, urmată de eliminarea expunerilor din bilanţ, potrivit documentului.

Potrivit statisticilor BNR, rata creditelor neperformante din sistemul bancar românesc a scăzut de la 21,47% în septembrie 2014 până la 10% în septembrie 2016 şi la 9,36% în martie 2017.

• BNR: Angajaţii băncilor din România sunt supraîncărcaţi şi, adesea, demotivaţi

Băncile din România au angajaţi supraîncărcaţi şi, adesea, demotivaţi, în condiţiile în care au renunţat la peste 10.000 de salariaţi în ultimii zece ani, perioadă în care salariile au urcat cu doar 13%, şi au tăiat fondurile pentru formare profesională, arată caietul de studii "Intermedierea financiară: probleme şi posibile soluţii". "În ultimii ani, băncile comerciale au operat reduceri masive de costuri la nivelul personalului bancar. Nu numai că numărul acestuia a scăzut, dar şi salariul mediu net a cunoscut o creştere lentă, de circa 13 % cumulat în perioada decembrie 2007 - martie 2017. Economiile astfel rezultate au permis reîncadrarea sistemului bancar în sfera profitabilităţii, dar cu preţul unui personal supraîncărcat şi, adesea, demotivat", arată documentul.

Astfel, băncile din România aveau 65.657 de angajaţi în decembrie 2007 şi doar 55.427 salariaţi în martie 2017, scăderea fiind de 10.230 angajaţi sau 15,6%.

În aceeaşi perioadă, salariul mediu net din sistemul bancar a crescut cu 13,2%, la 3.940 lei, cu mult sub rata cumulată a inflaţiei din acelaşi interval.

Autorii caietului de studii remarcă,de asemenea, "tăierile de fonduri operate de cele mai multe bănci comerciale pentru activitatea de formare profesională", numărul total al cursanţilor pregătiţi prin Institutul Bancar Român reducându-se semnificativ.

• BNR: Fondul de garantare pentru IMM-uri a respins la plată un număr mare de garanţii solicitate de bănci

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), prin care statul derulează programe guvernamentale cu garanţii de stat, inclusiv "Prima Casă", a respins de la plată un număr tot mai mare de garanţii solicitate de bănci începând din 2013, subminând încrederea băncilor în garanţiile statului, arată caietul de studii "Intermedierea financiară: probleme şi posibile soluţii".

Documentul susţine că activitatea Fondului de Garantare a încetinit după un control efectuat de Curtea de Conturi, care, prin Decizia nr. 1/2013, a constatat că FNGCIMM a acordat garanţii cu nerespectarea prevederilor legale.

Concret, Curtea de Conturi a interpretat într-o manieră proprie o prevedere dintr-o hotărâre de guvern, susţinând că aceasta ar împiedica Fondul să garanteze credite care au fost restructurate.

Conform interpretării Curţii de Conturi, orice modificare a condiţiilor iniţiale de acordare a unui credit ar însemna un credit nou, având ca rezultat pierderea valabilităţii scrisorii de garanţie

"Ca rezultat al acestei interpretări a Curţii de Conturi, începând cu anul 2013 FNGCIMM a respins de la plată un număr tot mai mare de garanţii solicitate de bănci. Acest fapt a condus la subminarea încrederii instituţiilor de credit în garanţiile constituite de Fond, situaţie ce a contribuit la îngreunarea procesului de creditare", arată caietul de studii.

Datele prezentate în document arată că, în 2016, Fondul a refuzat băncilor la plată 360 de garanţii în valoare de 140,8 milioane lei şi a plătit 222 de garanţii în valoare de 86 milioane lei, în timp ce pentru 78 de garanţii în valoare de 66 milioane lei s-au găsit alte soluţionări.

De altfel, în perioada 2014-2016, valoarea garanţiilor refuzate la plată a depăşit valoarea garanţiilor plătite, o situaţie complet diferită de cea de până în 2012, când valoarea garanţiilor refuzate era mult mai mică - 6,9 milioane lei în 2011 şi 10,6 milioane lei în 2012.

Autorii caietului de studii propun, ca soluţie în acest caz, "modificarea HG nr. 1211/2001 de o manieră care să permită garantarea de către FNGCIMM, fără posibilitatea de interpretare, inclusiv a creditelor care au fost restructurate".

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) este o instituţie financiară nebancară prin care statul derulează programele de garanţii de stat, inclusiv pentru programul guvernamental "Prima Casă".