Consiliul de administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a remarcat că în trimestrul II, creşterea economică a cunoscut o accelerare mai pronunţată în termeni anuali decât cea comunicată iniţial, respectiv de 6,1%, de la 5,7% în trimestrul anterior, şi doar o încetinire marginală în termeni trimestriali, semnalizând o deschidere mai mare a gap-ului pozitiv al PIB în acest interval, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR din 7 noiembrie 2017.
În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi prognoza actualizată ale evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 noiembrie 2017.
Prima parte a discuţiilor a fost dedicată analizării evoluţiei recente a inflaţiei.
Membrii Consiliului au observat că rata anuală a inflaţiei a consemnat un salt în luna septembrie, la 1,77%, de la 1,15% în august, reintrând mai mult decât se anticipase în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, potrivit sursei.
Conform sursei citate: Sporul de ritm al creşterii economice a fost generat preponderent de variaţia stocurilor şi în mică măsură de consumul privat, care şi-a consolidat însă contribuţia majoritară la dinamica anuală a PIB, precum şi de formarea brută de capital fix, în timp ce exportul net a acţionat în sens opus, aportul său redevenind negativ. Totodată, s-a apreciat că expansiunea economică din semestrul II o va depăşi probabil ca dinamică anuală pe cea din prima parte a anului, precum şi pe cea previzionată anterior, anticipându-se o accelerare a acesteia în trimestrul III, urmată de o uşoară încetinire în trimestrul IV, de natură să conducă la o creştere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată. Indicatorii cu frecvenţă lunară desemnează consumul privat drept principal determinant al expansiunii economice şi în trimestrul III, secondat de un aport relativ modest al formării brute de capital fix."
În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au subliniat nivelul record atins în august, pentru a patra lună consecutiv, de efectivul salariaţilor din economie, dar şi tendinţa descendentă în accentuare a dinamicii anuale a acestuia, indicând o potenţială restrângere a spaţiului de creştere în perspectivă a gradului de ocupare şi, respectiv, o îngreunare a procesului de recrutare la nivelul firmelor. A fost semnalată şi noua scădere consemnată în septembrie de rata şomajului, la 5,0%. S-a apreciat că aceste evoluţii, coroborate cu relativa sporire a intenţiilor de angajare în ultimele luni ale anului curent, dar şi cu dificultăţile crescânde în atragerea de personal calificat, relevate de sondaje de specialitate, indică prelungirea tendinţei de încordare a pieţei muncii.
Referindu-se la condiţiile monetare, membrii Consiliului au notat creşterea consemnată în luna septembrie de rata medie a dobânzii la creditele noi şi de cea la depozitele noi la termen. S-a apreciat că aceste condiţii au devenit mai puţin acomodative şi în octombrie, date fiind mărirea semnificativă şi consolidarea cotaţiilor relevante ale pieţei monetare deasupra ratei dobânzii de politică monetară - cea mai înaltă din regiune, dar şi din UE -, precum şi marginala apreciere consemnată de leu în raport cu euro.
În aceste condiţii, CA al BNR a decis, cu majoritate de voturi - 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă - îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1 punct procentual de la ±1,25 puncte procentuale şi, în unanimitate, gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar. De asemenea, CA al BNR a decis, cu majoritate de voturi - 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă -, menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută şi, în unanimitate, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.