BNR face eforturi ca să controleze fenomenul atacurilor cibernetice

Banca Naţională a României (BNR) face eforturi ca să controleze fenomenul atacurilor cibernetice, a anunţat, ieri, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Centrale.

Răspunzând unei întrebări, şeful BNR a spus că, personal, nu preconizează apariţia unei noi crize "clasice", dar că identifică "răbufniri" de genul atacurilor cibernetice: "Personal, nu văd o criză în ceea ce numim domenii clasice. Dar văd rabufniri din acestea cum este problema atacurilor cibernetice. (...) Foarte multe bănci centrale au dezvoltat adevarate sisteme de protecţie în domeniu. Şi noi facem eforturi, împreună cu autorităţile statului, pentru a controla fenomenul. Dar o criză la care să nu te aştepţi nu este exclusă".

• Isărescu: "Nu prea mai este loc de aprecierea cursului"

Nu prea mai este loc de aprecierea cursului de schimb, consideră Mugur Isărescu, opinând că o evoluţie pozitivă a monedei naţionale ar fi nesustenabilă. Şeful Băncii Centrale a explicat: "Nu prea mai e loc de aprecierea cursului. România nu este mare exportatoare de bunuri de capital. (...) Pentru bunurile pe care de regulă le exportăm, câmpul nostru de competitivitate de preţ este redus. Dacă mai adăugăm şi presiunile viitoare care vin din majorările inerente, inevitabile, de salarii, nu numai din sectorul bugetar, ci şi din sectorul privat, atunci vedeţi încă o dată de ce am simţit nevoia să transmitem acest mesaj privind evoluţia cursului. Nu avem nevoie de o apreciere a cursului, pentru că ea se va dovedi nesustenabilă (...). El, când se apreciază, are efecte limitate, discutabile şi pe urmă, când se depreciază cu procente vizibile, poate să creeze chiar panică".

Încrederea în economie se redresează, a menţionat, ieri, Guvernatorul BNR, precizând că încrederea în domeniul industrial este legată şi de salarii, care, în sectorul public au crescut, privaţii "neavând încotro" decât să urmeze acelaşi trend.

• Guvernatorul BNR: "Este posibil ca inflaţia să rămână scăzută o bună perioadă de acum înainte"

BNR a revizuit în scădere prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, de la 1,7% la 1,6%, dar şi prognoza pentru sfârşitul anului viitor, de la 3,4% la 3,1%, orizontul proiecţiei pentru primul trimestru al lui 2019 fiind de 3,4%.

Mugur Isărescu a menţionat că politica fiscală şi salarială a Guvernului este expansivă şi poate conduce la o creştere accelerată a inflaţiei în viitor, în condiţiile în care, printre altele, asistăm atât la o deteriorare a competitivităţii prin preţ, precum şi la o creştere a importurilor.

În prezentarea Raportului asupra inflaţiei, Guvernatorul BNR a precizat că, la începutul acestui an, cotaţiile principalelor materii prime şi-au menţinut traiectoria ascendentă, creşterea cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale conducând la menţinerea ratei anuale a inflaţiei combustibililor la valori pozitive, chiar şi după eliminarea supraaccizei şi scăderea cotei TVA.

Totodată, investiţiile au avut o evoluţie negativă, în trimestrul al patrulea al anului trecut, în special pe segmentele cu impact ridicat asupra potenţialului de creştere a economiei, respectiv infrastructură şi tehnologie.

Presiunile inflaţioniste în afara influenţei politicii monetare sunt: traiectoria preţurilor volatile ale alimentelor, dinamica preţurilor combustibililor, precum şi dinamica preţurilor administrate.

Inflaţia este în continuare la un nivel foarte scăzut, în condiţiile păstrării unor dobânzi reduse, potrivit Guvernatorului, care a subliniat că există un excedent de cerere încă de anul trecut, în condiţiile în care producţia internă nu acoperă toată cererea pe plan intern.

Este posibil ca inflaţia să rămână scăzută o bună perioadă de acum înainte, dacă ea nu creşte în Europa, a precizat şeful Băncii centrale, adăugând: "Mesajul băncilor naţionale este explicativ. Inflaţia este posibil să rămână scăzută o bună perioadă de acum înainte, dacă ea nu creşte în Europa. Dacă doriţi să citiţi un mesaj de la noi ar fi cam aşa: trebuie să ne uităm atent la ce se întâmplă în Europa, ce fac ţările cu care ne putem compara - Polonia, Ungaria -, pentru că suntem, în mod evident, mai bine integraţi în Uniunea Europeană". Potenţialele cauze de abatere a inflaţiei de la traiectoria proiectată sunt coordonatele mediului extern (volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul preconizării continuării divergenţei dintre conduitele politicii monetare a principalelor bănci centrale şi pe fondul calendarului electoral din ţările europene; incertitudinea cu privire la desfăşurarea negocierilor şi la efectele aferente Brexit; perspectivele de evoluţie a activităţii economice şi a inflaţiei din zona euro/UE şi din economiile emergente); incertitudinile privind politica fiscală şi cea a veniturilor (conduita politicii fiscale şi a celei a veniturilor, inclusiv în contextul recentelor iniţiative legislative în sfera salarială şi fiscală); preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale; dinamica preţurilor administrate, condiţionată de informaţiile disponibile (incertitudini privind magnitudinea creşterilor preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice).