BNR: "Gradul de incertitudine privind evoluţiile macroeconomice la nivel global a crescut substanţial"

Gradul de incertitudine privind evoluţiile macroeconomice la nivel global a crescut substanţial faţă de finalul anului trecut, arată Banca Naţională a României (BNR) în Raportul asupra stabilităţii financiare publicat astăzi. Banca centrală mai atrage atenţia că riscul unui nou posibil val pandemic de îmbolnăviri cu Covid-19 rămâne ridicat, iar în general riscurile la adresa economiei interne s-au accentuat în prima jumătate a acestui an.

BNR menţionează în raport: "De la data Raportului anterior (decembrie 2021 - n.r.), gradul de incertitudine privind evoluţiile macroeconomice la nivel global a crescut substanţial, pe fondul declanşării războiului din Ucraina şi al posibilelor multiple implicaţii generate de criza energetică. Însă, nivelul de stricteţe a măsurilor pentru combaterea pandemiei este, în general, mai redus şi pe o tendinţă descendentă la începutul anului 2022 pentru ţările UE, după ce numărul de cazuri a fost în scădere de la maximul atins la jumătatea lunii ianuarie. Cu toate acestea, în contextul diferenţelor legate de accesul la vaccinuri, dar şi al gradului de vaccinare, riscurile asociate unui nou posibil val viitor de îmbolnăviri se menţin relativ ridicate. Totodată, în contrast cu abordarea generală de relaxare a măsurilor anti-COVID-19, există state care impun restricţii drastice, cum este cazul Chinei, cu efecte adverse asupra creşterii economice. În contextul evenimentelor de pe plan internaţional, evaluările privind riscurile sistemice au fost înăsprite pentru anumite categorii, în timp ce perspectivele pentru perioada următoare sunt mixte. Au fost identificate două riscuri sistemice de nivel sever (vezi tabel -n.r.): incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, războiului din Ucraina şi al pandemiei COVID-19 şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice şi internaţionale, primul migrând din categoria de risc sistemic ridicat. Celelalte două riscuri sistemice identificate, cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se menţin la un nivel ridicat, cu perspective de creştere în cazul primului risc şi, respectiv, de menţinere pentru cel de-al doilea".

Raportul Băncii Naţionale mai arată că declanşarea războiului din Ucraina a generat presiuni suplimentare asupra preţurilor la energie, combustibili şi materii prime.

"Riscurile la nivel global au înregistrat o creştere importantă, iar incertitudinea a fost amplificată subtanţial de la declanşarea războiului în Ucraina, generând presiuni suplimentare asupra preţurilor la energie, combustibili şi materii prime. Preţurile la energie au înregistrat noi maxime după începerea războiului în Ucraina, cu efecte asupra securităţii energetice, în special în situaţia unor posibile perturbări pe viitor asupra accesului la gaze naturale şi petrol. Pe termen scurt, capacitatea de diversificare a importurilor este redusă, însă pe termen mediu şi lung alte posibile măsuri sunt stimularea producţiei de energii curate şi eficiente, stabilirea unor praguri pentru stocarea gazelor naturale şi realizarea de investiţii în această direcţie, inclusiv pentru creşterea eficienţei energetice. O parte din efecte s-au resimţit imediat pe pieţele financiare, determinând creşteri ale volatilităţii. În plus, în contextul unui nivel deja ridicat al datoriilor publice, atât pentru economiile avansate, cât şi pentru cele emergente, măsurile necesare pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile pot fi semnificative, generând o presiune fiscală adiţională", se notează în raportul băncii.

Potrivit BNR, contextul macroeconomic intern s-a îmbunătăţit pe parcursul anului 2021, însă perspectivele pentru perioada următoare indică o deteriorare, similar evoluţiilor aşteptate pe plan internaţional.

"Principalele riscuri la adresa creşterii economice sunt generate de ascensiunea incertitudini la nivel global, în special pentru economiile emergente, atât pe fondul războiului din Ucraina, cât şi al evoluţiilor ascendente semnificative ale preţurilor, în special la energie şi materii prime. (...) Continuarea reformelor economice, inclusiv în vederea asigurării tranziţiei energetice şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, în special prin PNRR, ar trebui să facă parte din priorităţile naţionale. Atragerea de fonduri prin intermediul PNRR presupune implementarea unui număr ridicat de reforme (507 ţinte şi jaloane stricte pentru perioada 2021-2026), dintre care la finalul anului 2021 România îndeplinea 17 din cele 21 de ţinte şi jaloane asumate pentru anul respectiv. La aceasta se adaugă istoricul unei capacităţi reduse de absorbţie a fondurilor europene structurale şi de investiţii (57 la sută din alocările pentru exerciţiului financiar 2014-2020, la finalul anului 2021), cu diferenţe importante inclusiv după destinaţie. Capacitatea acestor resurse de a genera schimbări substanţiale în societatea românească este semnificativă, putând genera transformări structurale în multiple arii de activitate, în special în ceea ce priveşte tranziţia energetică şi digitalizarea", arată Banca Naţională.

În raport se mai adaugă: "Îmbunătăţirea ritmului de implementare a reformelor structurale ar fi de natură să influenţeze pozitiv şi procesul de integrare a României în zona euro. Rapoartele de convergenţă ale BCE şi CE pentru anul 2022 au evaluat gradul de îndeplinire a criteriilor pentru adoptarea monedei euro (stabilitatea preţurilor, deficitul bugetar, cursul de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung), România neîndeplinind niciunul dintre aceste criterii de convergenţă. Având în vedere climatul economic dificil, în majoritatea statelor s-au înregistrat progrese limitate privind respectarea criteriilor de convergenţă. Totodată, luând în considerare dezechilibrele macroeconomice, CE a selectat România pentru o analiză aprofundată în cadrul Raportului privind Mecanismul de Alertă 2022, evidenţiind în plus aspecte legate de poziţia externă şi de competitivitatea costurilor. La polul opus, Croaţia este singura ţară care îndeplineşte toate criteriile de convergenţă economică şi juridică pentru adoptarea monedei euro, acest stat având intenţia de a realiza trecerea la euro începând cu 1 ianuarie 2023".

Banca Naţională mai precizează că în contextul în care s-a amplificat creşterea fluxurilor de finanţare către economia reală este posibil ca în perioada următoare să asistăm la o manifestare mai ridicată a riscului de credit.

"Riscul de credit rămâne important pentru sectorul bancar, deşi evoluţiile din ultima perioadă au condus la diminuarea ratelor de neperformanţă atât în cazul companiilor nefinanciare, cât şi al populaţiei. Rata creditelor neperformante aferentă companiilor nefinanciare se situează pe o tendinţă descendentă, fiind aproape de minimul ultimilor 7 ani (5,3 la sută - martie 2022), iar evoluţia caracterizează atât portofoliul de împrumuturi acordate corporaţiilor, cât şi cel aferent IMM-urilor. În cazul populaţiei, rata de neperformanţă s-a redus cu 0,33 puncte procentuale de la data ultimului Raport, până la nivelul de 3,1 la sută în luna martie 2022. Vulnerabilităţi sunt însă observate pentru categoria debitorilor care au apelat la suspendarea ratelor la plată prin OUG 37/2020, rata de neperformanţă pentru această categorie fiind mai ridicată faţă de cea pentru debitorii care nu au apelat la această facilitate (13,8 la sută faţă de 4,2 la sută în cazul companiilor nefinanciare, respectiv 10 la sută faţă de 3 la sută în cazul populaţiei). Aceste vulnerabilităţi sunt de natură să fie amplificate de introducerea de noi moratorii, dacă vor întârzia recunoaşterea întârzierilor la plată. În acest context, având în vedere faptul că în perioada recentă s-a amplificat creşterea fluxurilor de finanţare către economia reală, mai ales către societăţile nefinanciare, dar şi nivelul ridicat de incertitudine care caracterizează evoluţiile economice sau nivelul istoric de risc mai mare asociat anumitor segmente, cum ar fi cel al IMM, este posibil ca în perioada următoare să asistăm la o manifestare mai ridicată a riscului de credit. În aceste condiţii, recomandarea CNSM din octombrie 2021 privind stabilirea ratei amortizorului anticiclic de capital (CCyB) la 0,5 la sută, cu aplicare din octombrie 2022, a fost reconfirmată şi în şedinţele următoare ale Consiliului general al CNSM (decembrie 2021 şi martie 2022), ca urmare a menţinerii tendinţei de accelerare a activităţii de creditare şi a continuării fenomenului de tensionare a echilibrelor macroeconomice", arată Banca Naţională a României, în Raportul asupra Stabilităţii financiare.

BNR mai notează că profitabilitatea companiilor nefinanciare are perspective de deteriorare în a doua parte a acestui an.

"Una dintre cele mai presante probleme identificate de companii este creşterea costurilor de producţie, ceea ce se translatează în efecte negative asupra profitabilităţii acestora, în special în cazul industriei prelucrătoare. O contribuţie majoră revine presiunii din partea preţurilor la energie. Circa 5 la sută din companii au o pondere cuprinsă între 5 şi 20 la sută pentru costurilor cu utilităţile (din totalul cheltuielilor de exploatare) şi sunt încadrate în categoria de risc mediu. În schimb, 1,3 la sută din firme au o proporţie de peste 20 la sută a cheltuielilor cu utilităţile în total cheltuieli de exploatare şi sunt clasificate cu un risc ridicat (detalii suplimentare în Tema specială). Deşi măsurile de plafonare a costurilor cu energia au fost prelungite, sănătatea financiară a acestor firme, în special a celor încadrate la risc mediu, indică necesitatea unei monitorizări atente a evoluţiilor viitoare. Spre exemplu, în cazul materializării unui scenariu de dublare a cheltuielilor cu utilităţile, nivelul probabilităţii de nerambursare este aşteptat să înregistreze o creştere substanţială pentru firmele din cele două categorii de risc. De asemenea, deşi rata de neperformanţă a companiilor nefinanciare se situează pe o tendinţă descendentă, disciplina financiară laxă rămâne o problemă: restanţele companiilor nefinanciare private s-au majorat cu 50 la sută în primul semestru al anului 2021 comparativ cu anul anterior, creşterea fiind datorată restanţelor bugetare şi celor către alţi creditori", afirmă BNR.

Totodată, banca centrală mai notează că creşterea cheltuielilor cu materialele de construcţii va pune presiune în continuare asupra preţurilor imobiliare, în contextul unei diminuări potenţiale a cererii din partea populaţiei ca urmare a creşterii dobânzilor.