BNR ÎNCEPE RELAXAREA POLITICII MONETARE Dobânda de politică monetară, redusă la 10%

Banca Naţională a realizat o primă mişcare de relaxare a politicii monetare alegând să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale. Astfel, dobânda de politică monetară a ajuns la 10%, iar decizia luată de BNR intră în vigoare de astăzi.

BNR a mai decis şi menţinerea nivelului actual al rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Aceasta este prima coborâre a dobânzii de politică monetară decisă de Banca Centrală după o perioadă de peste un an şi şapte luni, timp în care fiecare hotărâre viza majorarea dobânzii cheie.

Ultima coborâre a fost realizată pe 26 iunie 2007, când nivelul dobânzii de politică monetară a scăzut de la 7,25% la 7% pe an. De atunci Banca Naţională a României a înăsprit politica monetară, majorând de şapte ori dobânda cheie.

Cătălina Constantinescu, economist şef la Royal Bank of Scotland, ne-a declarat: "Consider că BNR a vrut să transmită un semnal că intră într-un ciclu de relaxare a politicii monetare care să ajute evoluţia economiei reale". Totuşi, în opinia doamnei Constantinescu, această reducere a dobânzii este insuficientă pentru a dezmorţi activitatea de creditare, insuficientă pentru economie, şi este necesară reducerea acesteia în continuare.

Economistul şef al RBS ne-a mai explicat: "În condiţiile în care dobânzile din piaţă sunt cu cel puţin patru puncte procentuale mai sus, este necesar ca BNR să adopte măsuri de aducere a dobânzilor din piaţă înspre nivelul dobânzii cheie".

În opinia doamnei Constantinescu, la sfârşitul anului 2009, dobânda de politică monetară ar putea ajunge la 8,5%, conform unui scenariu de bază.

Băncile din piaţă ar fi dispuse să privească problema lichidităţii mai relaxate şi să nu mai ţină atât de mult la dobânzi dacă BNR ar fi dispusă să injecteze lichiditate în piaţă, fie prin reducerea dobânzii lombard, reducerea RMO sau prin licitaţii REPO, a adăugat economistul şef al RBS.

Valentin Lazea, economist şef al BNR a declarat, recent, că este necesară, întâi, întărirea politicii fiscal-bugetare pentru ca politica monetară să poată fi relaxată în condiţiile economice actuale. Astfel, reducerea dobânzii cu doar 0,25 de puncte procentuale ar putea însemna faptul că BNR consideră că măsurile de restrictivitate fiscal-bugetară luate de Guvern, în ultima perioadă, nu sunt destul de convingătoare încât să poată relaxa mai mult politica monetară.

Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române, se aştepta la această reducere şi, de asemenea, este de părere că, până la sfârşitul anului, nivelul dobânzii cheie ar putea ajunge la 8,5%.

Relaxarea politicii monetare este necesară pentru continuarea creditării, în condiţiile în care la sfârşitul lui 2008 creditele au înregistrat scăderi pe toată linia.

"Economia românească nu va putea funcţiona bine fără creditare. Relaxările de politică monetară se fac resimţite după câteva trimestre, iar BNR se va uita foarte atent şi la evoluţia economiei reale", a explicat Lucian Anghel.

În acest an, economistul BCR se aşteaptă la o scădere graduală a nivelului dobânzii, dar subliniază faptul că este posibil ca banca centrală să-şi menţină abordarea prudentă pastrând un diferenţial de circa trei puncte procentuale între dobânda cheie şi inflaţie.

Rozalia Pal, economist şef la Unicredit Ţiriac Bank, se aşteaptă, de asemenea, ca la sfârşitul lui 2009 nivelul dobânzii să ajungă la 8,5%.

Doamna Pal ne-a explicat că nu a fost surprinsă de decizia BNR, însă subliniază că eficacitatea ei nu este foarte mare, în contextul în care nivelul dobânzilor din piaţa interbancară este ridicat.

"În perioada următoare cred că dobânda va mai fi coborâtă şi, de asemenea, nivelul RMO va fi redus", ne-a declarat economistul şef la Unicredit Ţiriac Bank.

Vlad Muscau, economist la ING Bank, susţine că o reducere a ratei lombard sau a RMO ar fi avut un impact mult mai mare asupra lichidităţii din piaţă, întrucât dobânzile folosite de bănci sunt cea la facilitatea de credit (lombard) de la BNR, de 14% acum, respectiv 6% pentru depozitele plasate la banca centrală. Dobânda cheie de 10% este utilizată doar în condiţiile intervenţiei BNR pe piaţă, a precizat economistul.

"Probabil că Banca Naţională a ales, prin măsura luată, să evite o depreciere mai accentuată a leului în aceste condiţiile actuale ale evoluţiei leului", a mai adăugat Vlad Muscalu.

Forin Ilie, director ING Securities, susţine că BNR ar fi putut lua această decizie în urma analizării riscurilor existente în sistemul bancar. Domnia sa a precizat: "Atât măsura de reducere a dobânzii de poliotică monetară cât şi cea de scădere a rezervelor minime obligatorii ar fi însemnat o relaxare a policitii monetare. BNR a ales varianta relaxării graduale a politicii ca urmare a analizei risurilor existente în sistem. Probabil BNR a considerat că există riscuri crescute în sistemul bancar românesc şi a prevalat dorinţa de a reduce acest risc".

În prezent, rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei este de 18%, iar pentru pasivele în valută de 40%.

Nivelul ratelor dobânzilor aferente facilităţilor permanente acordate de către BNR, facilitatea de depozit şi facilitatea de credit, se înscriu într-un coridor simetric de plus/minus patru puncte procentuale faţă de rata dobânzii de politică monetară.

Reducerea dobânzii cu 0,25 de puncte procentuale şi menţinerea nivelului RMO sunt în conformitate cu aşteptările pe care le aveau analiştii bancari.

De asemenea, BNR a mai hotărât că va realiza o gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar prin utilizarea activă a operaţiunilor de piaţă monetară.