BNR MENŢINE NIVELUL REZERVELOR OBLIGATORII Teamă sau criză de timp?

Rezultatele şedinţei de politică monetară de ieri a Băncii Naţionale au surprins destul de mult reprezentanţii pieţei bancare din ţara noastră, odată cu menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei (în special) dar şi a celor în valută ale instituţiilor de credit. Totodată, BNR a decis şi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 10,25% şi a anunţat că va gestiona, în continuare, lichiditatea din sistemul bancar prin utilizarea operaţiunilor de piaţă monetară. Banca Centrală va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi internaţionale, astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară, în contextul unui mix echilibrat de politici macroeconomice.

"În opinia mea, motivul pentru care BNR nu a redus rata rezervei minime obligatorii la lei este că aceasta a încercat să evite riscul ca o injecţie de lichiditate să dea posibilitatea intensificării atacurilor speculative asupra leului, ce ar duce la o depreciere şi mai accentuată a monedei naţionale", ne-a declarat Mihai Bogza, preşedintele Bancpost. Domnia sa nu crede că BNR s-a temut de o creştere exagerată a creditului în lei în perioada urmatoare, din moment ce datele BNR din lunile octombrie şi noiembrie privind creditarea relevă o reducere a acesteia in termeni reali.

Pe fondul crizei economice, băncile vor fi mai prudente în privinţa acordării de împrumuturi atât către populaţie cât şi către companii, mai apreciază domnia sa, care a explicat că incertitudinile privind şomajul sunt din ce în ce mai mari, iar companiilor le este din ce în ce mai dificil să realizeze un plan de afaceri credibil.

SRadu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, consideră că decizia de a nu modifica instrumentele de politică monetară se bazează pe fapul că Banca Naţională nu a avut timp să îşi coreleze politica sa cu cea fiscală.

Senior economistul ING, Nicolaie Chidesciuc, susţine că la şedinţa Consiliului de Administraţie din luna februarie, BNR va avea datele necesare pentru a analiza situaţia economică, aşteptându-se, astfel, la modificări în privinţa acestor instrumete. "Este necesară mai multă lichiditate pe piaţă şi mă aşteptam la o eventuală reducere a RMO la pasivele în lei" a spus analistul ING, care are două explicaţii pentru decizia luată azi de BNR: o eventuală reducere a RMO ar fi dus la scăderea ratei de dobândă pe termen scurt, ceea ce ar fi impulsionat şi mai mult deprecierea leului, BNR încercând să apere astfel moneda naţională. Cea de-a doua constă în faptul că statul se împrumută deja la rate de dobândă de peste 14%, iar dacă BNR ar fi modificat dobânda de politică monetară, probabil ar fi scăzut şi rata lombard, lucru neplăcut pentru Ministerul Finanţelor, a mai precizat Nicolaie Chidesciuc.

Melania Hăncilă, economist şef al Volksbank consideră că, prin decizia luată, BNR nu a dat nici un semnal de încurajare a economiei. Oficialul Volksbank se aşteaptă ca decizia reducerii rezervei minime obligatorii să fie luată cât de curând, precizând ca "ar fi foarte bine dacă această reducere s-ar realiza atât la rezervele în lei cât şi în euro". Melania Hăncilă explică această decizie prin faptul că în urma reducerii RMO la lei de la 20% la 18% rezultatele înregistrate nu au fost cele aşteptate. "Banii nu fost folosiţi pentru creditare ci s-au întors la banca mamă" mai spune reprezentantul băncii, adăugând că şi o reducere treptată a dobânzii de politică monetară ar fi binevenită, oferind sprijin băncilor şi populaţiei.

Consultantul financiar Bogdan Baltazar susţine că dobânda de politică monetară este irelevantă în condiţiile în care lichiditatea din piaţă este redusă, chiar dacă această dobândă este atent urmărită de băncile care doresc refinanţare de la BNR. "Probabil că BNR ar fi modificat dobânda de politică monetară doar ca să se alinieze deciziilor celorlalte bănci", a mai precizat domnia sa. Bogdan Baltazar propune reducerea rezervei minime obligatorii atât la lei cât şi la euro şi consideră că Banca Centrală ar fi trebuit să înceapă chiar cu reducerea acesteia la pasivele în euro. "Toată lumea se aştepta la o reducere a RMO cu cel puţin 2 puncte procentuale, eu speram chiar la 5 puncte procentuale" a declarat domnul Baltazar, care ar utiliza noile resurse pentru creditarea populaţiei şi a firmelor, şi mai puţin a statului, unde dobânda este mai redusă.