BNR şi-a atins ţinta de inflaţie

• Inflaţia, la minimul ultimilor 21 de ani

Banca Naţională a României nu a mai ratat ţinta de inflaţie, în 2011, şi se aşteaptă ca preţurile să evolueze şi anul acesta în concordanţă cu estimările sale.

Inflaţia în luna decembrie a anului trecut faţă de ultima lună a anului 2010 a fost de 3,14%, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Aceasta reprezintă o scădere faţă perioada noiembrie 2010 - noiembrie 2011, când inflaţia a fost de 3,44%. Astfel, inflaţia s-a situat în linie cu ultimele comentarii ale guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, conform cărora valoarea pentru acest an va fi sub 3,3%. Este pentru a doua oară când BNR reuşeşte să atingă ţinta de inflaţie, de 3% pe 2011, de când a adoptat ţintirea inflaţiei în august 2005, se arată într-un raport al "ING România". Analiştii băncii se aşteaptă ca procesul de dez-inflaţie să continue şi anul acesta, estimând o rată a inflaţiei de 1,5% pe parcursul celui de al doilea trimestru.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că ţara noastră poate atinge ţinta de inflaţie pentru anul acesta, potrivit Agerpres. Domnia sa a precizat că inflaţia din luna decembrie a anului trecut a fost cea mai mică de la 1 noiembrie 1990, iar elementul cheie în această realizare a fost demersul Băncii Centrale să pună în echilibru stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară, între cele două existând o legătură strânsă. Adrian Vasilescu a reamintit că BNR a comunicat posibilitatea ca până în martie inflaţia să continue să scadă, după care ar putea să înceapă să crească. Posibile incertitudini constau în evoluţia preţurilor administrate de către autorităţi în domeniile alimentar şi energetic, în cea a serviciilor de apă, canal şi salubritate, potrivit consilierului guvernatorului BNR.

Laurian Lungu, managing partner "Macroanalitica", estimează un trend uşor dezinflaţionist pentru anul acesta şi anul viitor, luând, însă, în calcul posibilitatea accelerării fie a tendinţei inflaţioniste, fie a celei dez-inflaţioniste. Domnia sa consideră că Banca Centrală a implementat des-tul de bine strategia de ţintire a inflaţiei, având în vedere că în ultimii ani au avut loc devieri reduse de la ţinta stabilită, în condiţiile în care mecanis-mul de transmisie monetară în ţara noastră prezintă anumite particularităţi. Viziunea BNR duce la ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste care, înainte de adoptarea măsurii de ţintire a inflaţiei, erau ridicate, potrivit lui Laurian Lungu. Domnia sa este de părere că este important ca politica monetară să fie consistentă, în pofida devierilor, inerente având în vedere intervalul mic de variaţie.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al "Raiffeisen Bank", estimează o reducere a inflaţiei în prima parte a anului, până la valoarea de 2% sau chiar sub acest nivel, pentru ca la finalul anului să ajungă la 3,5%. Pentru prima parte a anului, vom avea un efect de bază pozitiv, inflaţia din primele luni urmând să fie mai mică decât cea din perioada similară a anului trecut, ne-a declarat domnia sa. Însă, în perioada iulie-septembrie, urmează să avem o inflaţie pozitivă, spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului trecut, când preţurile au scăzut, pe fondul unei producţii agricole foarte bune, a menţionat economis-tul şef al "Raiffeisen Bank". Ionuţ Dumitru consideră că strategia BNR de ţintire a inflaţiei este una de succes, deoarece a imprimat o traiectorie descendentă evoluţiei preţurilor. Acest aspect este mai important decât atingerea unor ţinte punctuale, ne-a declarat domnia sa.

Profesorul de economie Daniel Dăianu consideră că este improbabil ca inflaţia pentru anul acesta să fie de 3%, estimând o valoare apropiată de 4%. Fără contribuţia producţiei agricole bune, inflaţia pentru anul trecut ar fi fost mai mare cu aproape un punct procentual, anul agricol mai slab estimat urmând să tragă în sus rata inflaţiei anul acesta, ne-a declarat domnia sa.

Daniel Dăianu ne-a explicat că ţintirea inflaţiei este o măsură de politică monetară la fel de controversată ca şi alternativa sa, controlul agregatelor monetare, din cauză că ambele subestimează riscurile sistemice. Politica monetară se află în faza de tranziţie, atât din punct de vedere conceptual, cât şi punct de vedere operaţional, ceea ce urmează să ducă la o modificare a modelelor utilizate şi să ridice multe dileme, iar această tranziţie are loc indiferent de strategia adoptată, conform domniei sale.

Profesorul de economie ne-a declarat că, încă de la început, strategia de ţintire a inflaţiei a întâmpinat o serie de dificultăţi, cauzate, printre altele, de lipsa de adâncime a pieţei financiare, de rigiditatea pieţei monetare, care face ca schimbările în dobânzile de politică monetară să nu se transpună în dobânzile practicate de către băncile comerciale, sau de liberalizarea contului de capital. Însă, în pofida slăbiciunilor sale, această strategie are meritul că, prin însăşi denumirea sa, transmite populaţiei un mesaj cu privire la intenţiile BNR, potrivit lui Daniel Dăianu. Domnia sa ne-a declarat că nu este un susţinător al ţintirii inflaţiei şi că, în opinia domniei sale, este dificil să evaluăm succesul acestei măsuri, în condiţiile în care a avut şi numeroase rateuri iar inflaţia a scăzut în deceniul trecut ca urmare a unei tendinţe la nivel global. Această tendinţă nu poate să fie corelată direct cu ţintirea inflaţiei, deoarece nu toate ţările o practică iar inflaţia s-a redus şi în state care utilizează controlul agregatelor monetare, potrivit domniei sale. Profesorul de economie este de părere că un rol decisiv în scăderea inflaţiei l-au avut evoluţiile tehnologice şi importurile ieftine din ţări precum China.