BNR temperează creşterea dobânzilor

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în prima şedinţă din acest an, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75%, echivalentul unei creşteri cu 25 de puncte de bază. Astfel, BNR a continuat să micşoreze pasul de creştere, după ce la şedinţele anterioare temperase gradual majorarea ratelor.

Conform comunicatului băncii, potrivit evaluărilor actuale, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în primul trimestru al acestui an, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul al treilea al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor energiei până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. În perspectivă apropiată, determinanţii principali ai descreşterii dinamicii anuale a inflaţiei vor fi însă efectele de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate anterior de preţurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotaţiei petrolului din ultimele luni.

• Dochia: "Temperarea creşterii dobânzilor este o tendinţă ce se observă şi la alte bănci centrale din lume, datorită domolirii presiunilor inflaţioniste"

Analistul economic Aurelian Dochia spune că decizia băncii centrale de temperare a creşterii dobânzii vine pe fondul anticipaţiilor de scădere a inflaţiei.

Domnia sa ne-a declarat: "Decizia BNR este în linie cu aşteptările, dacă ţinem seama de prognozele băncii naţionale de acum câteva luni conform cărora inflaţia va atinge vârful în decembrie. De altfel, temperarea creşterii dobânzilor este o tendinţă ce se observă şi la alte bănci centrale din lume, datorită domolirii presiunilor inflaţioniste".

Aurelian Dochia a adăugat: "Încă există îngrijorări şi unii economişti sunt de părere că băncile centrale nu ar trebui să se grăbească să slăbească politica monetară. Părerea mea este că avem semnale încurajatoare. Vedem că, deşi conflictul din Ucraina nu este nici pe departe rezolvat, situaţia pare să se stabilizeze şi preţurile energiei au revenit surprinzător la niveluri dinaintea războiului. Se pare că economiile, inclusiv cea europeană, au reuşit să se adapteze la şocul enorm creat de război şi de sancţiuni şi par să se stabilizeze, chiar dacă războiul nu se soluţionează în lunile următoare".

• "Cele mai recente analize indică o încetinire semnificativă a creşterii economiei în trimestrul al patrulea 2022 sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor", conform BNR

Conform comunicatului BNR, rata anuală a inflaţiei a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76%, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32%, de la 15,88% în septembrie.

"Creşterea a fost determinată şi în acest interval mai cu seamă de majorarea preţurilor alimentelor, incluzând categoria LFO (n.r. legume, fructe, ouă), dar şi de scumpirea mai pronunţată a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor de piaţă. Impactul lor a fost contrabalansat totuşi consistent de scăderea dinamicii preţului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotaţiei petrolului, precum şi al plafonării preţului lemnelor de foc", se arată în raport.

Potrivit BNR, activitatea economică a crescut în trimestrul la treilea al anului trecut cu 1,3% la sută faţă de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul al doilea, depăşind astfel semnificativ previziunile.

În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul la treilea 2022 - la 4% de la 5,1% în trimestrul al doilea -, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică.

"Cele mai recente date şi analize indică o încetinire semnificativă a creşterii economiei în trimestrul al patrulea 2022 faţă de intervalul precedent, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, implicând o creştere totuşi robustă a PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, pe fondul unui efect de bază", se arată în comunicatul BNR.

Conform băncii, războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor.

"Absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional", se mai arată în raportul BNR.

Conform băncii, incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an.

Tot ieri, Consiliul BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, de la 7,75% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% la sută, de la 5,75% pe an. Totodată, s-a hotărât menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.