BNR VREA SĂ "TAXEZE" IFN-URILE CARE DAU CREDITE CU DOBÂNZI EXAGERATE Daniel Zamfir: "Îl voi chema pe Guvernatorul BNR în Parlament să dea explicaţii"

Instituţiile financiare nebancare (IFN) vor fi obligate să plătească de zece ori mai mult capital suplimentar pentru creditele cu dobânzi ce depăşesc anumite limite impuse de Banca Centrală, după cum arată un proiect de reglementare publicat de BNR.

În prezent, dobânda efectivă anuală (DAE) pe care IFN-urile o cer când acordă credite populaţiei ajunge şi la câteva mii la sută.

Încă din 2015, Marius Dunca, fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), atrăgea atenţia că există sesizări de la clienţi care reclamă dobânzi anuale practicate de IFN-uri şi de peste 5000% pe an. La o DAE de 5000% pe an, o persoană care, ipotetic, s-ar împrumuta un euro ar trebui să dea o dobândă de 50 de euro, pentru 10 euro ar datora 500 de euro dobândă, iar pentru 100 de euro dobânda anuală ar fi de 5.000 de euro.

La acea vreme, reprezentanţii BNR ne-au spus că IFN-urile acordă împrumuturi pe termene foarte scurte, de două săptămâni, cu dobânzi şi de 50% pe săptămână, astfel că DAE poate ajunge, în unele cazuri, la niveluri de câteva mii la sută.

"IFN-urile calculează tot felul de costuri, cum ar fi cel pentru deplasare la domiciliu cu suma, la care oamenii nu se uită, nu citesc contractele", ne-au precizat, atunci, reprezentanţii Băncii Centrale, menţionând că BNR nu reglementează nivelurile dobânzilor din domeniul financiar, acesta reprezentând o piaţă liberă.

În aceste condiţii, liberalul Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, vrea să ştie de ce BNR nu a intervenit până acum în această problemă. "În prima săptămână a noii sesiuni parlamentare îl voi cheama pe Guvernatorul BNR Mugur Isărescu în faţa Comisiei Economice a Senatului să dea explicaţii", ne-a spus parlamentarul.

Conform proiectului de reglementare al BNR, valoarea împrumuturilor intermediate de către creditorii nebancari în decursul anului 2016 a fost cu aproximativ 13% mai ridicată decât cea înregistrată în anul precedent. Documentul citat arată: "În perioada recentă, se constată adoptarea de către creditorii-instituţii financiare nebancare din România a unor modele de afaceri ce se bazează pe furnizarea de produse de creditare pe termene scurte, de valori relativ reduse, accesate cu preponderenţă de segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Evoluţia acestei categorii distincte de creditori impune reacţii ale autorităţilor, potrivit competenţelor specifice".

În baza competenţelor sale legale, Banca Naţională a României poate interveni prin reconfigurarea regimului prudenţial aplicabil sectorului instituţiilor financiare nebancare, astfel încât să surprindă riscurile generate de evoluţiile pieţei, mai spune proiectul.

• BNR: "O întărire a reglementărilor este necesară, având în vedere depăşirea unei mase critice a creditării IFN în total creditare"

Măsurile prudenţiale propuse de BNR prevede două noi criterii impuse IFN-urilor, suplimentare celor actuale:

"- volumul creditelor nou acordate într-o perioadă de timp, indiferent de faptul că acestea nu se mai regăsesc în soldul IFN la data raportării (fiind deja rambursate de debitori ori cesionate) - indicator ce relevă dimensiunea reală a activităţii IFN;

- nivelul mediu al costurilor suportate de debitori (reprezentat de nivelul dobânzii anuale efective - DAE) practicat - indicator ce relevă, prin legătura de cauzalitate dintre preţ şi risc,o posibilă asumare de riscuri excesive de către IFN".

Astfel, BNR impune cerinţe de capital suplimentare, de zece ori mai mari decât cele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste următoarele niveluri de dobândă: 200% pentru creditele în lei de până la 15 zile, 100% pentru cele în moneda naţională cu scadenţa cuprinsă între 16 şi 90%, 32,5% pentru împrumuturile în lei acordatea pentru mai mult de 90 de zile, 133% pentru creditele în valută de până la 15 zile, 67% pentru cele în valută cu scadenţa de la 16 la 90 de zile, respectiv 6,7% pentru împrumuturile în valută date pentru mai mult de 90 de zile.

Documentul citat explică: "La fiecare 100 lei împrumutaţi şi la o rată a dobânzii anuale efective (DAE) peste pragurile menţionate, IFN trebuie să asigure un capital de 67 lei". Regulamentul se va aplica de la 1 octombrie 2017 şi nu va fi retroactiv.

BNR justifică faptul că abia acum modifică reglementările din domeniu după cum urmează: "Pentru prima data din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depăşit 10% şi este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015.

În anul 2016, ritmul de creştere a creditelor IFN a depăşit ritmul de creştere a PIB, în timp ce ritmul de creştere a creditelor acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB. Ponderea creditării IFN în total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6% în martie 2017, în creştere cu 21% faţă de martie 2015. De asemenea, ponderea creditării IFN în total credite de consum acordate populaţiei a fost de 5,3% în martie 2017, înregistrând o creştere de 25% faţă de martie 2015. O întărire a reglementărilor este necesară, având în vedere depăşirea unei mase critice a creditării IFN în total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare".

• BNR: "Nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate"

Banca Centrală mai precizează: "Sectorul IFN vizat de proiectul de regulament are un specific aparte din punct de vedere al creditării. Acesta acordă preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt către segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Acest specific explică ratele mai mari de dobândă (DAE) practicate faţă de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate şi acordate, preponderent, pe termen mediu şi lung. Valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populaţie este de aproximativ 3.300 de lei, în timp ce valoarea medie a unui credit bancar către populaţie este de aproximativ 20.400 de lei. Nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare. Totodată, se observă necesitatea îmbunătăţirii raportărilor privind îndatorarea populaţiei, în scopul analizelor de stabilitate financiară. Aceste modele de creditare sunt utilizate pe palierul creditului de consum şi se întâlnesc şi la nivel european, autorităţile care deţin competenţe de protecţia consumatorului intervenind, prin lege, în unele state membre chiar prin instituirea unor plafoane pentru costul maxim suportat de debitor. Aceste plafoane pot ajunge la valori relativ ridicate (200% Slovacia, 453% în Slovenia sau 0,8% pe zi în Marea Britanie)".

IFN, spre deosebire de bănci, nu atrag depozite, însă, conform legislaţiei, se află sub supravegherea sau monitorizarea BNR încă din anul 2006. BNR a aplicat, în perioada 2008 - 2016, un număr de 298 de avertismente şi 120 de amenzi IFN-urilor care nu s-au conformat cerinţelor impuse de legislaţia administrată de banca centrală. Cu toate acestea, actualele prevederi ale reglementării secundare în domeniul instituţiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate, conform sursei citate.

Recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că are mari reţineri faţă de IFN-uri pentru că a trăit experienţa băncilor populare. Isărescu a declarat, întrebat despre schimbările de norme pentru IFN-uri: "Noi am scris şi Parlamentului, ne-am exprimat legat de IFN-uri, suntem pentru anumite clarificări acolo, să spunem aşa nu avem o poziţie foarte confortabilă faţă de prevederile prezente din lege. Înţelegem că normele prudenţiale şi condiţiile nu pot să fie ca la o bancă că atunci s-ar transforma toate în bănci, dar nici nu trebuie lăsate foarte lejere sau trebuie făcut un efort public, nu neapărat numai de Banca Naţională pentru a exprima care este rolul acestor instituţii financiare nebancare. Personal, am mari reţineri pentru că am trăit experienţa băncilor populare şi a fost foarte neplăcută şi pentru Banca Naţională şi pentru mine. Diferenţa este că de data aceasta nu se mai numesc bănci, atunci era un necaz, o confuzie şi mai mare. Se numeau Bănci Populare şi era foarte greu să explici care este diferenţa. Să vedem ce spune Parlamentul în acest sens. Nu putem să normăm dincolo de prevederile legale. Acest lucru aş vrea să-l reţineţi. Consiliul de Administraţie a discutat problema, are capacitate de reglementare, noi elaborăm legislaţie secundară, ca să o numim aşa, dar ea se face în baza legislaţiei primare. Dacă Parlamentul nu ne împuterniceşte, noi nu avem puterea, de exemplu, să stabilim limite pentru dobândă, nu ştiu cum am putea s-o facem noi. Deci dacă legea nu spune ceva foarte clar în acest sens, mă opresc aici că avem mai multe de spus".

Instituţiile financiare nebancare din ţara noastră au primit amenzi însumate de 337.000 de lei, în urma controlului derulat de ANPC, în perioada 08.05.2017 - 16.06.2017. Instituţia de control a scos la iveală clauzele abuzive din contractele de credit ale IFN-urilor şi ilegalităţile săvârşite de aceste companii. Pe lângă amenzi, ANPC a dat avertismente, a cerut remedierea deficienţelor, dar şi încetarea practicilor comerciale incorecte. Totodată, ANPC a cerut unor IFN-uri restituirea către clienţi a sumelor încasate fără temei legal şi a luat măsuri de suspendare a derulării campaniilor publicitare până la intrarea în legalitate.

Printre instituţiile financiare nebancare la care ANPC a derulat controale şi a găsit unele nereguli se numără Provident Financial România, Easy Credit 2 All şi Easy Credit 4 All, Ocean Credit sau Legal Credit. Despre Easy Credit, presa a arătat, recent, că este administrată de Ianfred Silberstein, fost jurist şi chiar director juridic al BNR şi actual consultant al Băncii Naţionale a României.

Avocatul Gheorghe Piperea a scris, atunci, pe Facebook, că este "flagrant şi vizibil din avion"conflictul de interese în care se află domnul Silberstein. Într-un reportaj televizat despre dobânzile şi clauzele abuzive practicate de IFN-uri, Silberstein a spus că nu se află în conflict de interese, chiar dacă este şeful unei instituţii supuse supravegherii BNR. Domnul Silberstein susţine că nu este salariat al BNR, motiv pentru care nu consideră că legătura domniei sale cu IFN-ul poate reprezenta o sursă de conflict de interese. El mai arată că oamenii nu se informează şi că semnează uşor şi superficial, fără a citi contractele în prealabil, motiv pentru care nu află de acele clauze care îi pot dezavantaja ulterior.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, ne-a spus, în ocazie, că Ianfred Silberstein nu mai este pe statul de plată al BNR din 2015, însă că poate fi consultant, pe proiecte. Dan Suciu a mai spus şi că BNR nu are cum să intervină împotriva dobânzilor şi penalităţilor de 80-7700% pe an practicate de instituţiile financiare non-bancare, acestea fiind chestiuni "comerciale".