BOGDAN DRĂGOI, SIF BANAT CRIŞANA: "Sper ca viitorul director general BVB să dezvolte Bursa, nu să o menţină la limita de supravieţuire"

Reporter: Cum explicaţi faptul că oferta de răscumpărare recentă a SIF1 Banat Crişana a fost subscrisă numai 2,5%, după succesul fulminant de anul trecut?

Bogdan Drăgoi: Eu aş spune, mai degrabă, că oferta de anul acesta este un succes fulminant, datorită rezultatului şi resurselor implicate. Întotdeauna urmărim să ne atingem scopul şi să îndeplinim mandatul pe care ni l-au dat acţionarii, iar una din coordonatele principale ale acestuia este legată de reducerea discount-ului dintre preţul de piaţă şi valoarea activului net.

Noi am realizat acest lucru, fără să plătim cele 50 de milioane de lei alocate răscumpărării. Altfel spus, preţul acţiunii a crescut fără să implicăm resurse financiare, fără să decapitalizăm societatea.

Este adevărat că ne-a ajutat contextul, dar am reuşit acest lucru pentru acţionarii noştri.

Eu consider că acest al doilea buy-back a fost poate cel mai bun din istoria răscumpărărilor din ţara noastră. Este adevărat că nu a fost o tranzacţie "ca la carte" dar, aşa cum bine aţi observat în ziarul BURSA, piaţa a apreciat activitatea noastră de management şi şi-a manifestat interesul pentru acţiunile SIF Banat Crişana. Acest lucru a dus la creşterea cotaţiei.

Reporter: Mai aveţi în plan oferte de răscumpărare?

Bogdan Drăgoi: Această decizie aparţine în totalitate acţionarilor. Pot să vă spun însă ca noi, managementul, le vom propune şi le vom aduce mereu în atenţie instrumente şi tranzacţii prin care să maximizăm valoarea societăţii în piaţă. Să nu uităm că SIF1 a fost prima dintre SIF-uri care a iniţiat un buy-back şi mă bucură să văd că, la şedinţele AGA recente, mai multe Societăţi de investiţii au ales această alternativă la dividende.

Reporter: În baza mandatului dat de acţionari până acum se mai poate face o altă ofertă?

Bogdan Drăgoi: Pentru fiecare ofertă de răscumpărare este nevoie de aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor.

Reporter: Anul acesta a fost unul deosebit pentru SIF-uri. După alegerile din aprilie, ASF a întârziat avizarea conducerilor destul de mult, timp de câteva luni. Practic, a fost o perioadă de amorţeală. Reuşiţi totuşi să vă îndepliniţi planul pentru anul acesta, în acest timp mai scurt?

Bogdan Drăgoi: Într-adevăr, întreg procesul de avizare pentru conducerea Societăţilor de investiţii financiare a durat destul de mult, fără să facem excepţie noi, la SIF Banat Crişana. Procedura de avizare a fost una de durată şi din cauza faptului că s-a făcut în baza unui Regulament nou; indiferent de circumstanţe, trei luni de zile reprezintă o perioadă îndelungată pentru această etapă.

Am ratat, din păcate, câteva momente importante în piaţă, câteva oportunităţi care ar fi contribuit semnificativ la realizarea bugetului aferent anului în curs, aprobat de AGA. În perioada la care faceţi referire, nefiind avizaţi, nu am putut să ne asumăm tranzacţii noi, ci doar am asigurat o bună funcţionare administrativă a Societăţii.

Trebuie să precizez însă că SIF1 nu are un profil speculativ, portofoliul fiind structurat în aşa fel încât astfel de perioade să nu afecteze profund angajamentul faţă de acţionari. Portofoliul SIF1 este structurat în aşa fel încât profitabilitatea nu depinde decât într-o mică măsură de oportunităţi care apar în piaţă. De exemplu avem o expunere semnificativă în sectorul bancar, deţinere fundamentată de o analiză mai profundă asupra a ceea ce se întâmplă la nivel economic. Ţinem cont de profilul de creştere economică a României - este o creştere care vine din consum, iar acest consum aduce o creştere a sectorului IMM, care este finanţat de către bănci. Politica noastră investiţională este "buy and hold" pe acest segment.

Un alt sector în care am investit este sectorul energetic, în care se regăsesc companii care au politici de dividende predictibile şi cunoscute şi care deţin poziţii importante pe domeniul în care activează.

Ca să concluzionez, am recuperat deja mare parte din întârzierea generată de această situaţie şi cred, cu tărie, că vom reuşi să realizăm bugetul asumat. Sper însă că, pe viitor, procesul de avizare va fi totuşi mai scurt, mai operativ.

Reporter: În afară de aceste sectoare pe care le-aţi menţionat, bancar şi energetic, unde mai vedeţi oportunităţi de investiţie?

Bogdan Drăgoi: Pe lângă cele menţionate, ne concentrăm asupra companiilor pe care le deţinem în proporţie majoritară, cum ar fi Vrancart, IAMU, Napomar sau Biofarm, unde împreună cu SIF Muntenia avem pachet de control.

În aceste companii, ne focusam pe dezvoltarea businessurilor - pe creşterea cifrei de afaceri şi a cotei de piaţă. Acolo există echipe de management care au program investiţional anual şi al căror target este creşterea cifrei de afaceri, concomitent cu creşterea sau menţinerea profitabilităţii.

Reporter: Aveţi în vedere şi vânzări din portofoliu?

Bogdan Drăgoi: Ideea pe care am lansat-o anul trecut este încă de actualitate în ceea ce ne priveşte: profitabilitate generată de portofoliu şi nu una bazată pe vânzări de active care au un cost istoric contabil redus. Este adevărat că, pe parcursul anului, pot să apară oportunităţi. Intrăm şi ieşim din investitii, nu suntem absurzi să spunem că nu facem niciun fel de tranzacţie. Însă profitul este generat de performanţa portofoliului. Ne putem reorienta pe parcurs, dar nu vindem active doar pentru a obţine un profit nesustenabil. Ne-am angajat să menţinem această politică managerială şi anul acesta.

Reporter: Există elemente legate de dezvoltarea pieţei de capital care vă împiedică să performaţi mai bine?

Bogdan Drăgoi: Răspunsul este da: Bursa românească, în contextul actual, ne împiedică să performăm mai bine. Dintre cele mai acute probleme, aş aminti lichiditatea şi numărul emitenţilor listaţi. Aceste vulnerabilităţi ale BVB influenţează tipologia investitorului dintr-unul activ într-unul de tip "buy şi hold". Atât timp cât bursa nu extinde gama de produse oferite, nu atrage emitenţi noi, nu generează tranzacţii, piaţa în sine devine un duşman al dezvoltării proprii. Eu cred că potenţialul bursei româneşti este mult mai mare.

Toate aceste probleme ne afectează direct în ceea ce priveşte percepţia investitorilor legată de discount.

Consider că discountul este mai puţin relevant în cazul SIF-urilor, tocmai din cauza acestor limitări date de piaţă. Dacă piaţa s-ar dezvolta şi sper că Bursa va face posibil acest lucru, atunci, cu siguranţă, SIF-urile vor performa mult mai bine.

Reporter: Din acest punct de vedere, ce părere aveţi despre disputele de la vârful operatorului de piaţă şi de concursul privind viitorul Director General?

Bogdan Drăgoi: Am văzut propunerile de candidaţi pentru viitorul Director General al BVB şi le doresc succes tuturor. Aşteptăm să vedem cine va fi selectat de către Consiliul de Administraţie.

Eu îmi doresc să văd un Director General care va anunţa şi va implementa un program de dezvoltare, o direcţie. Consider că exact acest lucru ne lipseşte în cazul Bursei de Valori Bucureşti.

În ultimii ani, din păcate, au fost câteva anunţuri publice, dar au rămas la nivel de declaraţii, nu s-a materializat nimic. Sunt multe subiecte urgente care trebuie tranşate.

De exemplu, subiectul CCP-ului este important. Eu mă aştept să văd o Contraparte Centrală locală, nu regională. Eu asimilez Contrapartea locală unei reţele de infrastructură rutieră. Dacă există, generează business. Dacă nu, durează mult să faci tranzacţii, te evită lumea.

De asemenea, noi nu avem operaţiuni de împrumut de acţiuni şi vânzări în lipsă. De trei ani se discută pe acest subiect, dar nu ştiu cât de mult succes va avea demersul, deoarece operaţiunile sunt bilaterale, adică doar băncile şi custozii vor avea posibilitatea reală să intre în astfel de operaţiuni, iar aceste entităţi sunt, de regulă, rigide.

Totodată, vreau să văd un parteneriat între BVB şi Depozitarul Central - să aibă o strategie comună, nişte programe consolidate de trading şi settlement.

Nu trebuie să uităm nici că BVB este singura piaţă din Europa Centrală şi de Est unde nu există OTC reglementat.

Mă aştept să văd un Director General BVB, selectat de Consiliul de Administraţie, care să vină în faţa acţionarilor şi participanţilor cu un program şi să îşi asume nişte ţinte cantitative şi calitative.

Reporter: Înţelegem că nu sunteţi mulţumit de mandatul fostului director general.

Bogdan Drăgoi: Este irelevant dacă eu sunt mulţumit sau nu, important este bilanţul mandatului său. Există o sinergie între performanţa noastră şi ritmul de dezvoltare al BVB. Ca manager, trebuie să explic acţionarilor limitările pieţei în care activăm, care reprezintă cauza menţinerii unei rate de discount peste medie. Managementul BVB din ultimii 4 ani nu a ajutat prea mult ritmul de dezvoltare, sper însă ca următorul mandat să facă diferenţa. Îmi doresc să văd un Director General care îşi va asuma un plan concret de dezvoltare a pieţei, nu să o menţină la limita de supravieţuire.

Reporter: Aţi menţionat că aveţi investiţii în energie, unde anul acesta statul a impus dividende speciale, de 90% din profit plus din rezerve. Ce efecte consideraţi că vor avea aceste propuneri în viitor pe piaţa de capital şi pentru aceste companii?

Bogdan Drăgoi: Aceste companii, operatori principali în segmentele de piaţă în care activează, sunt atractive şi pentru că au o politică de dividende cunoscută, stabilită inclusiv prin lege. Aşa cum vă spuneam, veniturile SIF1 provin în mare parte din dividendele încasate de la companiile din portofoliu.

Din acest motiv, privim cu multă atenţie companiile care au o politică de dividende predictibilă.

Statul sau orice acţionar poate să ceară dividende speciale, iar Adunarea generală a acţionarilor decide. Să nu uităm că, anul trecut, un grup de acţionari ne-a solicitat şi nouă, SIF1, un dividend de 90% din profit. Din punctul meu de vedere este greşit, pentru că decapitalizăm societăţile.

Referindu-mă însă la companiile în discuţie, nu consider că este o strategie de business constructivă ca acestea să aibă deţineri numerar fabuloase în depozite bancare, pentru care să primească o dobândă subunitară, iar marile lor investiţii să fie în titluri de stat. Ca acţionar, mă aştept ca profitul să fie reinvestit în circuitul economic şi să producă un randament. Aceste companii au o marjă de profit de peste 10%, pe businessul lor principal, iar pe acest cash suplimentar au un randament subunitar. Ceva este greşit acolo.

Aş aprecia mult mai mult un management dinamic, proactiv, care să promoveze un model investiţional de dezvoltare, prin achiziţii interne sau chiar externe.

Îndatorarea acestor companii de stat este aproape inexistentă şi ar putea, de asemenea, foarte uşor să obţină finanţarea care să le permită o achiziţie externă, fără niciun fel de problemă.

În concluzie, nu agreez o politică de dividend agresivă, care să decapitalizeze compania, nici din perspectiva de manager, dar nici ca acţionar. Însă, atâta vreme cât compania se dovedeşte incapabilă să reinvestească, să-şi mărească rata de profit, accept şi înţeleg dreptul acţionarului să solicite dividende suplimentare.

Reporter: Au fost multe critici, în special venite din partea Fondului Proprietatea, cu privire la deteriorarea guvernanţei corporative în aceste companii de stat în ultima vreme, s-a vorbit despre interimate perpetue la conducerile companiilor şi despre numiri controversate. Cum vedeţi situaţia?

Bogdan Drăgoi: Cunosc, în mare, situaţiile şi circumstanţele pe care FP le-a criticat de-a lungul timpului. Ar fi interesant să privim şi din perspectiva constructivă activitatea FP şi contribuţia sa la dezvoltarea pieţei de capital din România. Dacă nu mă înşel, din păcate, portofoliul lor este neschimbat în ultimii zece ani.

Referitor la conducerile companiilor în discutie, totul se rezolvă la AGA, acţionarii decid. Din acest punct de vedere, procesul este transparent şi universal acceptat.