Un program treptat al reducerii măsurilor impuse în contextul epidemiei de Covid-19 nu a fost implementat în România din cauza Constituţiei, a explicat vineri ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, într-o videoconferinţă, potrivit News.ro.
"Ministerul Culturii a propus de acum trei săptămâni un program care vizează activitatea sectorului cultural. Suntem în discuţii avansate cu Ministerul Sănătăţii pentru a elabora noi norme de relaxare. În Vest, a fost posibilă o predictibilitate pentru două, trei luni. Aici, din păcate, am fost constrânşi de factorul constituţional. Guvernul nu a putut da măsuri şi termene în primă fază decât pe perioada stării de urgenţă, iar în a doua, pe cea a stării de alertă", a explicat Gheorghiu.
Un act normativ emis de Guvern referitor la desfăşurarea evenimentelor "nu se poate întinde, din punct de vedere calendaristic, dincolo de data de 15 iunie". El a motivat: "Asta este legea în România. Ca să fie un act normativ constituţional trebuie să facem un proiect de lege - şi l-am făcut deja - care va fi înaintat Parlamentului. Odată trecut de Parlament, devine un act normativ al statului român prin care organizatorii de evenimente ştiu sigur că se poate sau nu să fie organizate evenimente cu peste 1.000 de participanţi".
Pe parcursul stării de urgenţă nu au putut fi date acte normative pentru starea de alertă, "pentru că noi am luat act de ea odată cu încetarea stării de urgenţă".
"Practic, am fost segmentaţi pe câte o lună în luarea de măsuri", a mai spus el, amintind şi că Opoziţia profită de această situaţie.
Ministrul a vorbit şi despre programul Acces Online, dedicat sectorului cultural independent, despre care a spus că a fost "un real succes", cu peste 600 de proiecte depuse, dintre care 270 au fost eligibile. În plus, acest format a fost - după cum a spus Gheorghiu - preluat şi de austrieci. Este posibil ca anul acesta să existe şi o a doua sesiune.
El a reiterat că beneficiile, indemnizaţiile, pentru artişti vor fi prelungite şi pe perioada stării de alertă şi a semnalat faptul că nu a existat un registru al sectorului, astfel încât autorităţile au "orbecăit".
"Una este să ai date clare şi să faci un proiect cu adresabilitate la ţintă, având o evidenţă clară, şi alta e să ai multe întâlniri ca să poţi face o idee asupra unor sume. (...) Ministerul Finanţelor te întreabă care este impactul şi, când nu ai un registru, este foarte complicat să dai astfel de cifre. (...) Sectorul cultural independent se vedea oaia neagră a abordărilor politicilor culturale şi am dorit să schimb această opinie şi vreau să spun că suntem pe undeva pe la mijloc", a adăugat Gheorghiu.