Înalta Curte a respins contestaţia lui Simion referitoare la anularea alegerilor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a tranşat, ieri, contestaţia depusă de liderul AUR, George Simion, împotriva hotărârii Curţii Constituţionale a României (CCR) privind anularea procesului electoral al alegerilor prezidenţiale din 2024. Înalta Curte a decis: "Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu. Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă. Definitivă".

Hotărârea ICCJ subliniază limitele competenţelor instanţelor judecătoreşti, confirmând imposibilitatea de a interveni asupra deciziilor CCR. ICCJ a invocat excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti, declarând contestaţia depusă de George Simion inadmisibilă. Decizia este definitivă, închizând orice posibilitate de apel în această speţă.

Practic, decizia ICCJ aduce în prim-plan separaţia clară a atribuţiilor instituţionale în România. Potrivit prevederilor constituţionale, hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi obligatorii, iar instanţele judecătoreşti nu au autoritatea de a le revizui sau anula. Această poziţie reafirmă rolul CCR ca garant suprem al respectării Constituţiei.

În documentul depus la ICCJ, liderul AUR, George Simion, a contestat decizia CCR de anulare a procesului electoral, calificând-o drept "un precedent periculos". Simion a susţinut că hotărârea CCR încalcă articolul 2 din Constituţie, care prevede că "suveranitatea naţională aparţine poporului român şi se exercită prin reprezentanţii săi aleşi". Mai mult, acesta a avertizat că decizia poate deschide calea pentru perpetuarea unei puteri politice neînlocuibile prin alegeri, ceea ce subminează încrederea cetăţenilor în procesul democratic şi în statul de drept.

CCR a justificat anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale pe baza unor informaţii furnizate de serviciile de informaţii (SRI, SIE) şi Ministerul de Interne. Aceste note informative, desecretizate de CSAT, au fost considerate suficiente pentru a susţine decizia de anulare. Potrivit liderului AUR, însă, această justificare este insuficientă şi lasă loc pentru interpretări care pun în pericol procesul democratic.

Prin respingerea contestaţiei formulate de liderul AUR, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reafirmat limitele competenţelor instanţelor judecătoreşti, subliniind statutul suprem al deciziilor CCR. În timp ce această hotărâre clarifică raporturile dintre instituţiile statului, rămân numeroase întrebări legate de impactul deciziei CCR asupra procesului electoral şi democraţiei din România.

Tot ieri, ÎCCJ şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti cu privire la contestaţia formulată de Partidul Oamenilor Tineri (POT), împotriva deciziilor 339 (privind nerepartizarea a două mandate de senator) şi 340 (privind încetarea activităţii birourilor electorale constituite la alegerile parlamentare) emise de Biroul Electoral Central la finalizarea alegerilor parlamentare.