BOGDAN MAIOREANU, ANALISTUL ETORO:  "Pieţele intră în panică, temându-se de recesiune"

În timp ce ne face gaură în portofele, inflaţia persistentă îi sperie şi pe investitori, aceştia temându-se de o majorare mai dură a dobânzii de referinţă de către Fed-ul american la şedinţa sa de mȃine şi de începutul unei recesiuni, conform unui comunicat remis redacţiei. Rezultatul a fost că S&P 500 a ajuns la o corecţie de peste 20% în acest an, împingându-l în ceea ce investitorii consideră teritoriul unei pieţe "bear".

Potrivit sursei citate, din 1946 până în prezent, statisticile arată că pieţele în scădere de tip "bear" din SUA durează în medie aproximativ un an. Scăderea medie a pieţei a fost de aproximativ 29%, dar am asistat la scăderi de peste 48% în 1973 şi 2000, cu cea mai mare scădere de 56,8% în 2007. Cea mai recentă scădere a fost de 33,9% în 2020 şi a durat doar o lună. Piaţa americană a înregistrat un maxim al S&P 500 în acest an pe 3 ianuarie, la 4796,56, şi a scăzut ieri la 3749,63, ceea ce reprezintă o cădere de 21,8% faţă de maximul său.

În contextul situaţiei economice globale şi datele economice din România prezintă câteva cifre îngrijorătoare. Producţia industrială a scăzut cu aproape 7% faţă de anul trecut, cu o scădere de 3,1% doar în primele patru luni ale acestui an. Inflaţia creşte şi ea. Cele mai recente date pentru luna mai arată o cifră anuală a inflaţiei în creştere la 14,5%, de la 13,76% cu o lună înainte. Cele mai mari creşteri de preţuri în luna mai au fost aduse de cartofi, cu o creştere de aproape 19% faţă de luna precedentă, şi de uleiul de gătit, cu o creştere de 6%. Preţurile la alimente au crescut cu 1,73%, iar preţurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 1% faţă de aprilie. Deşi au fost un factor puternic de inflaţie în ultimele luni - preţurile la energie au crescut cu peste 41% de la an la an - în luna mai acestea au înregistrat doar o creştere marginală de 0,18%, în timp ce energia electrică a înregistrat o uşoară scădere de 0,3%. Preţurile la combustibili, inclusiv la benzină şi motorină, au continuat să crească, cu 3% faţă de aprilie.

Preţurile internaţionale ale petrolului sunt în continuare în creştere, reuşind să ignore perspectivele de scădere a cererii, existând o ofertă mai restrânsă după sancţiunile impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina. În plus, producţia libiană a scăzut la jumătate din cauza grupurilor armate care au forţat închiderea porturilor şi a instalaţiilor pentru a schimba regimul, ducând la temeri că actualele capacităţi de producţie nu sunt suficiente pentru a satisface cererea. Preţul petrolului de tip Brent se situează la peste 122 de dolari pe baril, dar previziunile recente îl văd la 140 de dolari şi chiar 175 de dolari în viitorul apropiat. Cu toate acestea, contractele futures cotează preţurile în septembrie la aproximativ 119 USD, sub valorile actuale, urmând ca preţurile să scadă sub 100 USD în decembrie 2023, ceea ce va pune şi mai multă presiune asupra producţiei şi preţurilor actuale, subliniază sursa citată.

Inflaţia anuală din SUA a fost de 8,6% în luna mai - cea mai mare creştere anuală din decembrie 1981. Principalii factori determinanţi pentru inflaţie au fost combustibilii pentru încălzire, benzina şi alimentele. O altă îngrijorare vine din partea pieţei forţei de muncă care este limitată, a salariilor în creştere, care pot alimenta spirala inflaţiei. Potrivit unui studiu, creşterile salariale medii bugetate în 2022 au ajuns la 5,2%, faţă de 4,5% anul trecut, în SUA. Este probabil ca piaţa restrânsă a forţei de muncă să continue dat fiind că 40% dintre angajatorii din SUA spun că vor face angajări în mod agresiv în 2022, în timp ce 46% intenţionează să facă angajări într-un ritm normal, doar 13% fiind foarte selectivi iar 1% îngheţând angajările.

Randamentul obligaţiunilor americane pe 10 ani a crescut la peste 3,2%, pe fondul perspectivelor de creştere a inflaţiei şi a ratelor dobânzilor. Acest lucru reduce valoarea viitoare a fluxurilor de numerar corporative, afectând în special sectorul tehnologic. În aşteptarea deciziei Fed privind dobânda cheie, economiştii de la JPMorgan Chase & Co, Goldman Sachs Group Inc. şi Nomura Holdings Inc. s-au alăturat luni colegilor lor de la Barclays şi Jefferies estimând miercuri o majorare de 75 de puncte de bază, ceea ce ar fi cea mai mare creştere din 1994 încoace.

Deşi toate cele de mai sus indică o creştere a riscurilor de recesiune, acest lucru nu este inevitabil. Creşterea economică globală a fost rezilientă, consumatorii au economii semnificative, iar companiile au înregistrat o creştere puternică a profiturilor. Dar aceste elemente nu sunt insurmontabile, iar cu cât inflaţia rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare este riscul unei recesiuni, se menţionează în comunicat.