Bogdan Roşu, EOS KSI România: "Creşterea fiscalităţii poate conduce la falimente şi alungarea investitorilor străini"

• Numărul cazurilor de insolvenţă gestionate de EOS KSI România a crescut cu peste 300%

Majorarea TVA sau a cotei unice de impozitare poate duce la creşterea numărului cazurilor de insolvenţă, alungarea investitorilor străini din România şi creşterea pieţei negre, ne-a declarat, într-un interviu, Bogdan Roşu, director de vânzări şi marketing în cadrul EOS KSI România, lider pe piaţa autohtonă a recuperărilor de creanţe. Domnia sa ne-a spus: "Din ce în ce mai multe firme intră în insolvenţă şi nu cred că s-a ajuns la capătul problemei. Este foarte probabil ca, după alegeri, să apară modificări de natură fiscală care să înrăutăţească situaţia IMM-urilor".

În primele nouă luni ale anului, numărul cazurilor de insolvenţă ges­tionate de EOS KSI România a cres­cut cu peste 300%, comparativ cu perioada similară din 2009, trend care se menţine. Reprezentantul societăţii specializate în recuperarea creanţelor a precizat: "Nu vrem să fim pesimişti, însă nu vedem semne de stabilizare pentru societăţile de tip IMM. Despre o revenire economică, nu poate fi vorba încă. Barometrul cel mai bun pentru o astfel de apreciere este situaţia societăţilor mici şi mijlocii, care au din ce în ce mai multe dificultăţi în plata utilităţilor, a ratelor la diverşi creditori şi a datoriilor către stat. Unele dintre acestea îşi încetează activitatea, altele intră în insolvenţă, fenomene care nu ne dau o viziune pozitivă asu­pra situaţiei economice de la sfâr­şitul anului sau începutul lui 2010".

Pe termen scurt, majorarea TVA sau a cotei unice de impozitare poate îngreuna mediul de afaceri, iar pe termen mediu şi lung, îi poate alunga pe investitorii străini din ţara noastră.

Bogdan Roşu ne-a explicat: "Pe termen mediu şi lung, o astfel de măsură nu poate decât să-i descurajeze pe investitorii străini care au afaceri în România, pe care le pot muta în ţări din jurul nostru, unde găsesc o politică fiscală mai blândă şi un mediu de afaceri mai stabil. Dacă aveau în plan să vină în România, fie o să amâne aceste proiecte, fie o să le pună în practică în alte ţări". În plus, creşterea fiscalităţii ar putea contribui la intarea pe piaţa neagră a societăţilor aflate în pragul falimentului. "Orice majorare de impozit atrage după sine o creştere a economiei gri sau negre. În această situaţie, societăţile fie nu-şi mai declară veniturile, fie acordă salarii minime pe cartea de muncă, mult mai mari în realitate", a mai spus reprezentantul EOS KSI.

• Creditarea pentru IMM-uri, blocată în continuare

În afară de datoriile către stat, creditori şi furnizori, IMM-urile se confruntă şi cu scăderea afacerilor, precum şi a investiţiilor, din lipsă de capital.

"Problema societăţilor mici şi mijlocii este că nici nu generază suficienţi bani, nici nu au vânzări. Dacă nu au comenzi, nu au nici încasări şi deci nu au din ce să-şi plătească datoriile acumulate", ne-a spus Bogdan Roşu. O soluţie ar fi reluarea creditării, în condiţii realiste, care să permită relansarea afacerilor. Astfel, societăţile mici şi mijlocii ar produce mai mult, condiţii în care şi-ar putea plăti dările către stat, furnizori şi creditori, este de părere reprezentantul EOS KSI.

Domnia sa arată că, în prezent, băncile preferă să continue activitatea de creditare doar pentru clienţii existenţi şi prin împrumuturi acordate statului, evitând IMM-urile, întrucât acestea activează pe o piaţă instabilă. "În prezent, băncile creditează statul cu condiţii de risc zero şi cu dobândă foarte bună, şi atunci nu au niciun motiv să finanţeze IMM-uri care activează pe o piaţă instabilă şi au un nivel de capitalizare redus. Băncile nu-şi pot asuma riscuri ca în trecut", ne-a explicat Bogdan Roşu.

Domnia sa este de părere că o soluţie ar trebui să vină chiar din partea statului, prin garantarea creditelor pentru acele IMM-uri care au şanse reale să func­ţioneze, pe baza unor planuri de afaceri şi strategii solide. În plus, ar trebui acordate facilităţi fiscale, precum amânarea de la plată a unor datorii către stat. În prezent, creditarea pentru IMM-uri există doar pe hârtie, a mai spus reprezentantul EOS KSI. Acesta a concluzionat: "Există, desigur, oferte de creditare pentru IMM-uri, însă, în realitate, foarte puţine societăţi ajung să le acceseze. În această conjunctură, rolul statului este hotărâtor, pentru că el poate să acopere o parte din riscurile băncilor care acordă împrumuturi".

• Numărul cazurilor recuperărilor de creanţe gestionate de EOS KSI România a crescut cu 50-60%

În primele nouă luni ale anului, numărul cazurilor de recuperare a creanţelor gestionate de EOS KSI România a crescut cu 50-60%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, semn că atât societăţile comerciale, cât şi persoanele fizice se confruntă cu dificultăţi în plata furnizorilor, datoriilor către stat, utilităţilor, asigurărilor sau ratelor de leasing. Bogdan Roşu a afirmat: "Este un trend crescător de la un trimestru la altul în ce priveşte înmulţirea cazurilor de recuperare a creanţelor care ajung la noi. Pentru trimestrul al patrulea vedem fie o stagnare, fie o creştere cu 5-10% a numărului cazurilor de recuperare a de­bitelor, faţă de trimestrul anterior".

Pentru perioada menţionată, valoarea creanţelor gestionate de EOS KSI România este de 150 de milioane de euro. În primele nouă luni din 2008, compania avea de recuperat datorii în valoare de 90 de milioane de euro. Circa 60% din aceste creanţe sunt datorii ale persoanelor fizice.

• Numărul cazurilor de executare silită a crescut cu peste 200% în portofoliul EOS KSI

În primele nouă luni ale anului, EOS KSI a înregistrat, în ţara noastră, o creştere de peste 200% a numărului de cazuri de executare silită, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008.

Cele mai multe cazuri de recuperare a creanţelor încredinţate companiei sunt din sectorul bancar. De asemenea, există o creştere a numărului de cazuri din piaţa asigurărilor şi a leasingului auto.

În intervalul ianuarie-septembrie 2009, numărul datoriilor la bănci din partea persoanelor fizice, aflate în portofoliul EOS, a crescut cu circa 70%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008. În cazul persoanelor juridice, această creştere a fost de 110%. "Din ce în ce mai multe firme intră în atenţia băncilor, ca urmare a creditelor nerambursate", ne-a explicat Bogdan Roşu.

Odată cu prăbuşirea pieţei imobiliare, garanţiile nu au mai fost suficiente pentru acoperirea datoriilor, spune reprezentantul EOS. Domnia sa a afirmat: "Băncile au acordat companiilor credite strict în baza unor garanţii, nu neapărat pe baza capacităţii acestora de a face business şi de a genera cash-flow. Atunci când business-ul lor s-a clătinat, garanţiile nu au mai acoperit datoriile".

• Mai puţini bani din străinătate, mai multe datorii la bănci

Domeniile afectate de criză, pentru care activitatea de recuperare a creanţelor se desfăşoară în condiţii mai dificile, sunt construcţiile, imobiliarele, transporturile, textilele, electrocasnicele, spune Bogdan Roşu.

Şomajul, scăderea salariilor sau diminuarea sumelor trimise acasă de românii care muncesc în străinătate sunt principalele motive pentru care oamenii nu-şi mai pot plăti datoriile şi ratele la bănci, a menţionat reprezentantul EOS KSI. Domnia sa ne-a explicat: "De obicei, banii din străinătate erau o sursă pentru ratele bancare. În 2008, românii din străinătate au trimis în ţară aproximativ 7 miliarde de euro, conform unei estimări BNR. Potrivit unor informaţii care au apărut în presă, aceşti bani s-au redus la 1,77 miliarde de euro în primele şase luni din 2009, faţă de 3,25 miliarde de euro trimişi de românii din străinătate în prima jumătate a lui 2008".

Despre piaţa de profil, reprezentantul companiei ne-a declarat că preţul de achiziţie a creanţelor a scăzut în acest an, comparativ cu 2008, având în vedere că şi riscul de nerecuperare este mai mare.

În cazul creanţelor cu o vechime de până la 90 de zile de la data scadenţei, rata de succes în cadrul procesului de colectare poate fi şi de 80-90%. Aceasta scade odată cu vechimea creanţelor, când şansele de recuperare sunt mult mai mici.

EOS KSI desfăşoară activitatea de recuperare a creanţelor atât pentru portofolii cumpărate, cât şi sub formă de servicii pentru care încasează comision.

Reprezentantul companiei a mai adăugat că, în acest an, cererea pentru rapoartele de credit, denumite şi rapoarte de bonitate, care furnizează informaţii despre situaţia financiară a companiilor, a crescut de trei ori faţă de anul trecut.

În 2008, EOS KSI România avea o cotă de 40% pe piaţa recuperărilor de creanţe.