Bon pour l'Occident

Congresul extraordinar al PSD a trecut, dar contradicţiile au rămas, ba chiar par să se fi amplificat. A fost un congres care s-a desfăşurat în două registre, pe de o parte unul "bun pentru occident" - pentru că, nu-i aşa, vorba lui nea Iancu Caragiale, "Europa e cu ochii pe noi" - pe de altă parte, unul pentru tratarea angoaselor post-electorale şi judiciare ale partidului.

Dincolo de surescitarea provocată de conflictul dintre cartelurile care-şi dispută influenţa în partid - ceea ce aminteşte cumva de un alt congres care marca începutul unei tranziţii spre formula de cartelizare a grupurilor de putere locală şi accentua începutul erei post-Năstase - în 29 iunie 2019 PSD a avut un ritual public de exorcizare a demonilor. Distanţa dintre discursul "reasumării" valorilor de stânga, care a agrementat cele "10 porunci" ale Vioricăi Dăncilă către activul de partid, şi atmosfera generală de mobilizare împotriva "statului paralel", care a stăpânit publicul, accentua disonanţa cognitivă dintre credinţele declarate şi atitudinile profesate. Dacă formula "stat de drept", ca să nu mai vorbim despre "independenţa justiţiei", a lipsit total din oraţia noii preşedinte a PSD, a fost folosită sintagma "stat puternic", care ar fi trebuit să liniştească aprehensiunile celor care ar fi putut crede că puterea nu este sub controlul partidului.

De fapt, lupta împotriva statului paralel a rămas lait-motivul unui congres în care spiritul lui Liviu Dragnea era încă prezent în mintea tuturor. Pe de o parte, un mesaj bon pour l'occident prin care se anunţa "reconectarea la stânga europeană", pe de altă parte, prin tenorii partidului şi ai majorităţii, reluarea temelor conspiraţioniste atât de bine tolerate de militanţii partidului.

Dar cea mai bună dovadă a distanţei dintre vorbe şi fapte la PSD, dar şi o dovadă a efectului pernicios pe termen lung al retoricii contra justiţiei, este dată de evoluţiile a ceea ce devine "cazul Săcărin". Un fapt divers speculat politic devine o agresiune directă împotriva diasporei şi o capcană pentru cei care au părut câştigătorii scrutinului din 26 mai. La congres, PSD s-a declarat "apărătorul drepturilor celor mulţi", dar nu a spus nimic despre "drepturile omului" sau despre "libertăţile cetăţeanului". Or, congresul PSD avea loc la doar o zi după diatriba din Financial Times a lui Vladimir Putin împotriva "valorilor liberale obsolete" şi îşi afirmă credinţa că "valorile tradiţionale sunt mult mai stabile şi mai importante pentru milioane de oameni decât această gândire liberală care, după părerea mea, cred că dispare". Or, credinţele membrilor PSD despre decăderea morală a occidentului sunt mai degrabă apropiate de viziunea lui Putin decât de cea a lui Timmermans. Acestea nu au fost inoculate de Liviu Dragnea, ci ele pre-existau, avându-şi originea nu doar în naţional-comunismul ceauşist, ci şi în legionarismul interbelic reciclat. Contradicţia dintre discursul oficial, septic pro-occidental, şi cel oficios, virulent împotriva statului de drept prezentat ca "stat paralel", dar mai ales contra drepturilor omului este un indiciu al stării de spirit a trupelor înaintea următoarelor trei confruntări electorale.

Atacul împotriva statului de drept nu numai că nu a încetat, ci a luat un nou avânt cu "cazul Săcărin". De la psiho-drama pusă în seama micuţei Sorina la hărţuirea juridică a unor români din diaspora - familia Săcărin - nu a fost decât un pas. Iar procurorul general interimar al României, invocând ca argument emotivitatea publică, l-a făcut. Când procurorul general cere suspendarea unei hotărâri de adopţie, acesta pune la îndoială funcţionarea statului de drept, contestând, fără vreun motiv raţional, o hotărâre definitivă a instanţelor. Mai mult, printr-o serie de acţiuni, parchetul nu a ezitat să interzică drepturi şi libertăţi, (solicitarea unei ordonanţe preşedinţiale având ca obiect interdicţia de a părăsi tara de către fetiţă şi părinţii săi adoptivi, dar şi obligarea copilului să facă consiliere psihologică, precum şi o cerere de revizuire a hotărârii de adopţie), dar mai ales, într-un moment în care organisme europene cer desfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, să acţioneze spre legitimarea publică a secţiei speciale prin deschiderea unui dosar penal pentru abuz în serviciu procuroarei care a pus în executare decizia justiţiei.

Că PSD sau ALDE profită de aceasta evoluţie pentru a se restabili după trauma electorală nu este surprinzător, dar, în tot acest timp, opoziţia pare să se lase antrenată în această sarabandă de acţiuni împotriva statului de drept. Opoziţia a reuşit să piardă tot ceea ce îi oferise referendumul câştigat de Klaus Iohannis. Or, ca în cazul Botnariu, şi în sensul aserţiunilor lui Vladimir Putin, drepturile copilului, ca parte a sistemului de protecţie a drepturilor omului, sunt deformate şi caricaturizate cu scopul de a discredita valorile liberale şi purtătorii lor. Iar diaspora este văzută astfel. Dar, spre deosebire de anii precedenţi, de data aceasta chiar parchetul se lasă antrenat în această direcţie. O dovadă în plus că deflaţiile despre schimbarea de atitudine într-o direcţie pro-europeană nu au nicio legătură cu linia de acţiune politică internă.